În ședința Secțiilor Unite din 4 septembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale în legătură cu legea care modifică regimul pensiilor magistraților. Judecătorii instanței supreme au subliniat că independența justiției reprezintă o garanție fundamentală a statului de drept și a democrației, care nu poate fi relativizată.
Legea contestată ar încălca peste 37 de decizii ale CCR și principii esențiale, precum statul de drept, independența justiției, securitatea juridică, neretroactivitatea legii și încrederea legitimă, generând totodată discriminări nejustificate. ÎCCJ a reproșat și lipsa avizului obligatoriu al CSM, precum și nerespectarea condițiilor constituționale privind asumarea răspunderii guvernului.
Prin Hotărârea nr. 3/04.09.2025, instanța supremă a reafirmat că statutul constituțional al judecătorilor nu este un privilegiu, ci o garanție indispensabilă pentru funcționarea democrației și a statului de drept.
Redăm Comunicatul de presă în integralitate și Hotărârea ÎCCJ nr. 3/ 04.09.2025 :
” COMUNICAT DE PRESĂ
Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor.
Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii.
Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept.
Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă.
Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat.
Drept urmare, instanţa supremă a decis sesizarea Curţii Constituţionale, prin Hotărârea nr. 3/04.09.2025. ” comunică ÎCCJ.
