Piața neagră a țigaretelor din România a ajuns la un nivel alarmant în vara acestui an, confirmând tendința ascendentă semnalată încă din primele luni. Potrivit celui mai recent raport realizat de compania de cercetare Novel Research, în iulie 2025 contrabanda a reprezentat 11,9% din totalul consumului, ceea ce marchează cel mai ridicat procent din ultimii cinci ani. În ianuarie, nivelul era de 10,1%, însă creșterea constantă a dus acum la depășirea mediei europene, estimată la aproximativ 10%.
Studiul scoate la iveală schimbări importante la nivel regional. Dacă în anii trecuți nord-estul țării era considerat „epicentrul” contrabandei, în prezent sud-vestul devine cea mai expusă zonă, cu o creștere spectaculoasă de 10,6 puncte procentuale, până la 18,4%. Nord-estul, după o perioadă de relativă stabilitate, revine pe un trend ascendent și ajunge la 17,4%, iar în sud-est piața ilicită atinge 10,7%.
Un alt element notabil al raportului îl reprezintă schimbarea surselor de proveniență a țigaretelor de contrabandă. Dacă până de curând Republica Moldova și Ucraina dominau acest segment, acum Bulgaria se află pe primul loc, furnizând aproape 35% din total, în creștere cu 11,1 puncte procentuale față de studiul anterior. Pe următoarele poziții se situează comerțul din zona duty-free (29,5%) și Republica Moldova (15,9%), aceasta din urmă înregistrând o ușoară scădere.
Experții din industrie explică această dinamică prin diferențele mari de accize dintre România și Bulgaria. „Politicile fiscale trebuie să țină cont de puterea de cumpărare. Creșterea accelerată a accizelor, prevăzută în proiectul de Directivă europeană, riscă să încurajeze consumul de produse de contrabandă și să afecteze veniturile bugetare”, avertizează Antonio Vencesla, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria. Potrivit acestuia, în lipsa unor măsuri echilibrate, pierderile la buget ar putea atinge 1,5 miliarde de euro anual.
Contrabanda nu înseamnă doar un dezechilibru financiar, ci și o problemă de securitate. Produsele ilicite scapă de orice control de calitate, finanțează grupări infracționale și vulnerabilizează comunitățile. „Contrabanda nu afectează doar afacerile legale și veniturile statului, ci reprezintă și un risc major pentru securitatea comunităților”, subliniază Ileana Dumitru, Director pentru afaceri externe, BAT Europa de Sud-Est.
Industria de profil amintește că sectorul tutunului se numără printre cei mai mari contribuabili la bugetul României, cu aproximativ 22 de miliarde de lei virați anual din accize, TVA și alte taxe. În aceste condiții, expansiunea pieței negre devine nu doar o amenințare pentru companii, ci și pentru stabilitatea fiscală a statului.
În fața presiunii crescânde, autoritățile au intensificat acțiunile de combatere a contrabandei. Potrivit datelor platformei Stop Contrabanda, în primele șapte luni ale acestui an au fost capturate peste 146 de milioane de țigarete, de două ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Poliția de Frontieră a reușit confiscarea a 2,8 milioane de pachete, cu o valoare de aproximativ 46 milioane de lei, și a ridicat peste 2.200 de kilograme de tutun vrac. În paralel, Poliția Română a destructurat 14 grupuri infracționaleimplicate în comerțul ilegal, descoperind aproape 60 de milioane de țigarete și peste 3 tone de tutun.
„Continuăm demersurile pentru limitarea fenomenului, inclusiv prin dotarea frontierelor cu echipamente moderne și introducerea de norme clare privind transportul ocazional de produse accizabile”, a declarat Marcel Mutescu, președintele Autorității Vamale Române.
Datele adunate în prima jumătate a anului 2025 conturează o realitate dificil de ignorat: contrabanda cu țigarete a devenit un fenomen care amenință să devină cronic. Diferențele de prețuri și accize față de țările vecine, creșterea fiscalității interne și rețelele transfrontaliere bine organizate mențin România printre statele cele mai expuse din regiune.
