Programul Rabla va fi reluat în septembrie, cu un buget de 200 milioane lei, iar ghidul de finanțare pentru persoanele fizice va fi lansat în dezbatere publică până la sfârșitul săptămânii, anunță Ministerul Mediului. „Valoarea voucherelor va fi redusă pentru a răspunde situației economice actuale”, mai spune ministerul.
Măsura marchează o repoziționare a politicilor publice în domeniul mediului, în contextul unor constrângeri bugetare accentuate și al nevoii de a menține angajamentele internaționale ale României privind reducerea emisiilor.
În două decenii de funcționare, „Rabla” a dus la scoaterea din circulație a peste un milion de mașini vechi. România a bifat deja și ținta din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevedea casarea a 250.000 de autoturisme poluante până în 2026.
Astfel, programul rămâne nu doar o măsură ecologică, ci și un instrument de sprijin pentru industria auto românească, care continuă să fie unul dintre sectoarele strategice ale economiei.
Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor, a subliniat că Guvernul a ales să reducă finanțările către proiectele cu efecte incerte sau greu de implementat și să păstreze doar programele cu rezultate clare.
„Într-un an cu constrângeri bugetare, am ales să finanțăm doar acele programe care aduc beneficii clare: mai puțină poluare în orașe, mai puține conflicte cu fauna sălbatică și mai multă siguranță pentru oameni. (…) Ne asigurăm astfel că fiecare leu din Fondul pentru Mediu este folosit eficient pentru proiecte realizabile într-un timp scurt, cu efecte directe și vizibile pentru oameni și pentru mediu.”
De asemenea, ministrul a ținut să precizeze că ordonanța nu închide definitiv accesul la fondurile AFM. Până la sfârșitul anului, Guvernul își păstrează opțiunea de a aproba și alte programe, prin memorandum, dacă resursele financiare o vor permite.
Decizia vine pe fondul unei presiuni bugetare generale, dar și al necesității de a atrage mai eficient fondurile europene disponibile pentru tranziția verde.
Analizând tendința ultimilor ani, experții în politici de mediu atrag atenția că prioritizarea investițiilor în programe „cu efect rapid” este o sabie cu două tăișuri:
- avantaj: măsurile pot aduce rezultate imediate în reducerea poluării urbane și în modernizarea infrastructurii de transport;
- dezavantaj: proiectele cu efecte structurale, dar pe termen lung, riscă să fie amânate, ceea ce ar putea crea noi decalaje în atingerea obiectivelor de mediu asumate la nivel european.
În perioada următoare, MMAP va publica lista actualizată a programelor AFM și un calendar de relansare al acestora, adaptat deciziilor guvernamentale și nivelului de finanțare disponibil, atât din surse naționale, cât și europene.
Partajează acest conținut:
