Sistemul de burse pentru studenții români de la învățământul superior de stat suferă schimbări radicale, în urma publicării, luni seară, în Monitorul Oficial, a ordinului ministrului educației și cercetării pentru modificarea Criteriilor generale de acordare a burselor.
Măsurile reflectă implementarea Legii 141/2025, cunoscută neoficial drept „Legea Bolojan”, și reduc cu 40% fondul total destinat burselor studențești. Noua reglementare afectează profund sumele, perioada de acordare și categoriile eligibile pentru sprijin financiar, punând presiune financiară pe zeci de mii de tineri înmatriculați în universitățile de stat din România.
Conform noilor prevederi, bursele se vor acorda exclusiv studenților de la învățământul cu frecvență, înmatriculați pe locuri finanțate de la bugetul de stat, în perioada în care au loc efectiv activitățile didactice. Cu alte cuvinte, bursele nu mai sunt disponibile pentru studenții de pe locuri cu taxă și nu se vor mai plăti în vacanțele universitare (inclusiv cele intersemestriale sau vacanța de vară), indiferent de natura bursei — fie ea de merit, socială sau pentru performanță.
Modificările sunt formulate clar în noul articol 3 alineatul (1) al ordinului, care stabilește că bursele pot fi acordate „pe perioada desfășurării activităților didactice, prin care se înțelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activități practice, sesiune de examene, conform graficului activităților”. Totodată, alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol, care reglementau excepțiile și condițiile extinse de acordare, au fost abrogate.
Această schimbare afectează inclusiv bursa socială, care de acum va fi acordată doar pe durata cursurilor, conform modificării articolului 10 alineatul (8), și doar studenților de la buget, până la vârsta de 35 de ani.
Una dintre cele mai controversate măsuri este eliminarea burselor de excelență pentru studenții din anul I care au obținut rezultate academice deosebite în timpul liceului — în special olimpicii internaționali. Ordinul abrogă explicit articolul 2 alin. (1) lit. a), iar noua formulare a articolului 2 alin. (2) lit. a) limitează lista burselor la cele prevăzute ulterior, eliminând categoria burselor de excelență.
Această decizie este văzută de numeroși actori din domeniul educației drept o lovitură simbolică adusă ideii de meritocrație și performanță academică. Studenții care aduceau recunoaștere internațională României prin participarea la olimpiade nu mai beneficiază de niciun sprijin suplimentar din partea statului.
Bursele acordate celor care urmează programe de licență didactică cu dublă specializare și masterat didactic — categorii menite să formeze viitorii educatori, învățători și profesori — sunt și ele reduse. Conform articolelor 7 alin. (3) și 9 alin. (2), aceste burse nu vor mai fi calculate în funcție de salariul minim brut, așa cum era până acum, ci vor fi echivalente cu salariul minim net pe economie.
Aceasta înseamnă că studenții care până acum primeau circa 3.700 lei lunar (salariul minim brut în vigoare în 2024), vor primi, începând cu aplicarea ordinului, doar 2.165 lei — adică exact valoarea salariului minim net, conform actualizării de la 1 ianuarie 2025. Diferența este semnificativă, de peste 1.500 de lei lunar per student, și afectează inclusiv plățile restante pentru anul universitar în curs (2024–2025).
Conform modificărilor aduse articolului 6, bursele pentru stimularea performanței se vor acorda doar începând cu anul al doilea de studii și exclusiv studenților bugetați, pe baza unor metodologii interne elaborate de fiecare universitate. Aceste burse se acordă doar până la finalizarea studiilor, iar nu pentru întreaga durată, automat.
Astfel, studenții care reușesc să obțină medii foarte mari în anul I nu mai pot beneficia de recunoașterea imediată a rezultatelor lor printr-o bursă de performanță, iar șansele de recompensare pentru eforturile depuse în primul an sunt reduse.
Poate cea mai importantă modificare cu impact sistemic este schimbarea modului în care este calculat costul standard pentru burse. Conform noului articol 16 alin. (2), fondul de burse este acum „echivalentul a 10% din salariul de bază minim net pe țară garantat în plată”. Până în prezent, această sumă era raportată la salariul minim brut, ceea ce asigura universităților o sumă lunară de aproximativ 405 lei/student. În urma schimbării, suma se reduce la 216,5 lei/student/lună — o diminuare directă de 40%.
În termeni practici, acest lucru înseamnă că instituțiile de învățământ superior vor fi nevoite să gestioneze un fond mult mai mic și să aleagă între a reduce valoarea burselor pentru toți studenții sau a menține sumele actuale pentru un număr semnificativ mai redus de beneficiari. Aceste decizii vor fi lăsate la latitudinea universităților, conform metodologiilor proprii.
Un element pozitiv introdus prin noul articol 22 este consolidarea principiului nediscriminării: nu pot constitui criterii de acordare a burselor factori precum vârsta, sexul, religia, naționalitatea, orientarea sexuală, apartenența politică, studiile în străinătate sau accesul la alte burse. Totuși, în contextul în care criteriile de eligibilitate se restrâng doar la studenții bugetați, acest articol are mai degrabă valoare simbolică, fiind puțin probabil să echilibreze efectele negative ale restului ordinului.
Modificările au fost introduse prin ordinul semnat de ministrul educației și cercetării la data de 31 iulie 2025, în baza Legii 141/2025, invocându-se „necesitatea susținerii financiare a dreptului la educație în cadrul legal actual”. Se subliniază, astfel, că măsurile sunt menite să evite imposibilitatea susținerii educației de către stat, însă criticii consideră că aceste reduceri reflectă mai degrabă o schimbare de filosofie: educația este tratată ca o cheltuială ce trebuie limitată, nu ca o investiție în viitor.
Partajează acest conținut:
