Deși Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în 29 mai, că obligația de a declara veniturile și bunurile soților și copiilor este neconstituțională, efectele acestei hotărâri nu sunt încă aplicabile. Până la publicarea motivării oficiale în Monitorul Oficial, legea actuală rămâne în vigoare, iar regulile privind completarea declarațiilor de avere nu se schimbă.
Agenția Națională de Integritate (ANI) reamintește că termenul final pentru depunerea declarațiilor de avere și interese este luni, 16 iunie. Deoarece 15 iunie cade într-o zi nelucrătoare, termenul a fost automat extins cu o zi. Toate declarațiile trebuie transmise exclusiv online, prin platforma e-DAI, folosind semnătura electronică calificată.
Potrivit unui comunicat al ANI, toți cei care au obligația legală – conform Legii nr. 176/2010 – trebuie să completeze declarațiile în forma integrală prevăzută de legislația actuală, adică inclusiv cu informații despre membrii familiei. Instituțiile publice sunt obligate, în continuare, să publice aceste documente pe site-urile proprii.
Hotărârea CCR din 29 mai vizează constituționalitatea unor articole din Legea nr. 176/2010, stabilind că publicarea detaliilor despre averea soțului și copiilor încalcă drepturi fundamentale. Cu toate acestea, potrivit legii, o decizie a Curții nu produce efecte juridice decât după publicarea motivării în Monitorul Oficial.
Așadar, până la această publicare, obligația de a declara averile în forma completă rămâne în vigoare. Dacă motivarea nu apare înainte de 16 iunie, reglementările actuale se aplică în continuare. În cazul în care decizia CCR va fi publicată ulterior, schimbările se vor reflecta abia în anul viitor, neputând afecta retroactiv declarațiile din 2025.
Decizia Curții a fost întâmpinată cu critici din partea mai multor organizații civice și ONG-uri care susțin transparența în administrația publică. Acestea avertizează că eliminarea informațiilor despre familiile demnitarilor slăbește capacitatea societății de a verifica averile reale ale acestora.
Mai multe organizații au cerut Parlamentului să intervină legislativ, astfel încât aceste date să rămână accesibile publicului. Argumentul principal este acela că verificarea integrității funcționarilor publici devine aproape imposibilă dacă bunurile sunt trecute pe numele membrilor de familie.
