O femeie din Republica Moldova va primi daune morale de 5.000 de euro după ce autoritățile judiciare din țara sa nu au făcut nicio investigație eficientă pentru a stabili cine a creat pe numele acesteia zeci de conturi de Facebook prin care se arăta că aceasta ar oferi servicii sexuale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că reclamantei i-a fost încălcat dreptul la viață personală și de familie.
Totul a început în 2012, când a fost creat un profil fals de Facebook din numele reclamantei. Acesta conținea atât fotografiile ei reale, cât și alte imagini care reprezentau o femeie în ipostaze obscene, cu fața ascunsă. În acel profil era inclus un text, potrivit căruia reclamanta presta servicii sexuale, fiind oferit și numărul său real de telefon, se arată în rezumatul hotărârii CEDO, efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției din Republica Moldova, citat de tv8.md.
În perioada 2012-2013, peste 50 de astfel de conturi au fost create pe Facebook, în timp ce profiluri similare au apărut și pe alte rețele de socializare. La plângerile femeii, autoritățile au inițiat proceduri care, însă, au fost oprite în martie 2014, pentru că ar fi intervenit prescripția faptelor. Reclamanta a fost informată despre aceasta abia în ianuarie 2015.
Anchetatorii nu au verificat adresa IP de pe care fuseseră create conturile respective, iar pagini similare de Facebook au continuat să fie create până în 2015. De fiecare dată reclamanta s-a adresat autorităților, dar fără niciun efect.
CEDO: prescripția nu e un motiv pentru oprirea investigațiilor
În cele din urmă, femeia a sesizat CEDO, invocând articolul 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale – dreptul la respectarea vieții personale și de familie. Ea a invocat eșecul autorităților de a preveni încălcarea continuă a drepturilor sale, deoarece nu avusese loc o anchetă efectivă și nu fusese identificat făptuitorul.
Curtea a stabilit că prescripția nu putea fi un motiv pentru oprirea investigațiilor, deoarece ”noile atacuri care erau comise în mod regulat și atentau la viața privată a reclamantei erau identice cu cele precedente și, prin urmare, făceau parte dintr-o încălcare continuă a drepturilor ei”. În plus, Guvernul Republicii Moldova nu a prezentat nicio dovadă a vreunei măsuri concrete întreprinse, precum solicitarea de la operatorii autohtoni de acces la internet a identității persoanei care utilizase adresa IP transmisă de către reclamantă.
CEDO a concluzionat că reclamantei i-a fost încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie și a dispus acordarea unor daune morale de 5.000 de euro și a 1.200 de euro pentru cheltuieli de judecată.
Partajează acest conținut:
