Luni, 20 mai 2024, Alina Gorghiu, ministra justiției, la Reuniunea internațională cu tema ”Violența Domestică – o vulnerabilitate pentru societatea actuală?!, organizată de Asociația DAR (Dăruire, Apreciere, Responsabilitate) în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a transmis următorul mesaj:
Mulțumesc tare mult că suntem astăzi împreună. Sunt multe provocări în societatea românească și e bine să discutăm despre ele! Una dintre cele mai dureroase rămâne, evident, violența domestică, coșmarul de acasă.
Locul care ar trebui să fie cel mai sigur pentru orice membru al familiei!
În ultimii 6 ani au fost peste 288.000 de plângeri pentru violență domestică și violuri în cuplu. Peste 100.000 de fapte de violență domestică sesizate numai pentru anul trecut… Iar statistica pe anul în curs ne arată că situația rămâne gravă. În primele 3 luni din 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 2,4%, faţă de primele 3 luni ale anului trecut, de la 13.307 la 13.628. Din totalul victimelor infracțiunilor de violență domestică, 2.507 sunt bărbați, 9.641 femei, iar 2.262 minori.
Conform unui studiu realizat anul acesta de Salvați Copiii, unul din zece copii mărturisește că este victima acestei forme de violență!
Sigur, mi-am început speech-ul cu cifre. Dar tot eu vă spun că nu e suficient doar să enumerăm aceste cifre. Cu atât mai mult cu cât ele nu reflectă neapărat realitatea. Sunt încă mulți copii, multe femei, chiar și bărbați victime ale violenței domestice care, de frică, de jenă, de rușine, din neștiință că avem legi care îi pot proteja, nu reclamă. De aceea, fac apel la fiecare victimă a violenței să aibă curaj, să aibă tăria să sesizeze organele competente, ONG-urile de profil, de lucrul care li se întâmplă. Nu ratați șansa de a ieși din cotidianul în care, acasă, domnește legea pumnului. Nu aceasta e normalitatea. Protejați-vă, vă rog, viitorul dumneavoastră, viitorul copiilor dumneavoastră. Pentru că, nimic nu garantează că victima nu poate ajunge ea, în timp, la comportamente violente.
Am spus și o mai spun: e nevoie de mai mult pentru a stopa fenomenul violenței, mai ales cel al violenței domestice. Trebuie să înțelegem că e nevoie de o cooperare consolidată între autorități și societatea civilă pentru că așa apar rezultatele palpabile în combaterea violenței.
Îi felicit pe organizatorii evenimentului, le mulțumesc tare mult pentru invitație. Este cadrul potrivit care generează idei, soluții, strategii de care statul are nevoie în această bătălie. Și care completează pârghiile și instrumentele de care statul dispune în prezent. Obținute în ani, nu de azi pe mâine.
Dacă în urmă cu 12 ani, se reglementa prin lege ordinul de protecție în cazurile de violență domestică, în 2016, România ratifica Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. „Convenția de la Istanbul”, așa cum o cunoaștem toți.
În 2018, obțineam legalizarea ordinului de protecție provizoriu, iar trei ani mai târziu, în 2021, în Parlament s-a adoptat un proiect la care am muncit mult, împreună cu colegii, și care a schimbat fundamental legislația în domeniu: este Legea privind monitorizarea electronică a agresorilor, brățara electronică, proiect care mi-e tare drag. Obiectivul este ca, până în 2025, sistemul să fie operațional în întreaga țară. Mă bucur că există un proiect de OUG pentru ca sistemul de monitorizare prin brățări electronice să fie extins de la sfârșitul acestui an și pentru persoanele acuzate de săvârșirea unor infracțiuni pentru care este dispusă una dintre măsurile control judiciar, control judiciar pe cauțiune sau arest la domiciliu.
Pentru că fiecare gest contează! Fiecare acțiune pe această temă este un pas înainte. Și vă spun, nu doar ca ministră, ci ca parlamentar, ca mamă că e nevoie de toate acestea 365 de zile în fiecare an.
Pentru că violența domestică este vulnerabilitate pentru societatea noastră. Și nu doar în România. Să nu uităm că, foarte recent, cu mai puțin de o lună în urmă, Parlamentul European a adoptat primele norme pentru a combate violența împotriva femeilor și pentru a proteja victimele, în special victimele violenței domestice.
Aici, la Ministerul Justiției, am făcut o prioritate din protejarea românilor, în special a femeilor și copiilor, împotriva oricărui tip de violență. Autorii trebuie sancționați cu fermitate, iar victimele trebuie să primească urgent tot sprijinul și protecția de care este nevoie.
Dar violența nu e numai în familie. O vedem pe stradă, și cel mai recent caz al bărbatului ucis în bătaie în Parcul Crângași, o vedem în școli, în mediul online. Și vă reamintesc aici că Ordinul de protecție extins, inițiativa noastră, a Justiției, este lege și va intra în vigoare la sfârșitul lunii august. Ordinul de protecție provizoriu și ordinul de protecție vor putea fi emise pentru toate victimele, pentru toate formele de violență fizică dar și psihică: de la hărțuire online, cyberbullying, hate speech, pornografie infantilă. Indiferent dacă agresorul este membru de familie sau nu.
Avem, de asemenea, un mecanism de acordare a voucherelor pentru victimele infracțiunilor, care acoperă hrană, cazare, medicamente și acest mecanism este funcțional. Vorbim despre un ajutor financiar rapid, 5 salarii minime brute (16.500 lei). Vă cer să-mi dați suportul în promovarea lui, pentru că sunt victime ale violenței care nu știu că există acest mecanism și că pot apela la el!
Violența nu e doar domestică, nu trebuie trecută sub tăcere. Nici ignorată. Trebuie să implementăm instrumente noi necesare pentru a o putea combate eficient. Și vă asigur că veți avea o ușă deschisă la toate instituțiile statului, pentru a combate împreună acest fenomen.
