Curtea Constituțională a României (CCR) a explicat, într-o decizie motivată publicată, vineri, pe pagina sa de internet, că un polițist cercetat disciplinar poate fi asistat și de un avocat, nu doar de un coleg sau de un reprezentant al sindicatului. În acest sens, instanța de contencios constituțional a admis o excepție de neconstituționalitate care vizează prevederile art.58 ind.3 alin.(4) teza întâi din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2002.
Reglementările invocate în cadrul excepției aveau următoarea formulare: „Polițistul cercetat are dreptul să fie asistat, la cerere, de un alt polițist, ales de către acesta sau desemnat de organizația sindicală ori de Corp, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate. Neîndeplinirea condițiilor privind accesul la informații clasificate ori neprezentarea polițistului ales/desemnat nu constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare”.
Autorul excepției, un polițist care a fost sancționat disciplinar, susținea că dreptul de a fi apărat de un avocat în timpul cercetării disciplinare prealabile este reglementat de Codul muncii la art.251 alin.(4), potrivit căruia „În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este”.
Prin urmare, art.58 indice 3 alin.(4) din Legea nr.360/2002, în redactarea anterioară modificării prin OUG 53/2018, lipsește polițistul cercetat de apărarea calificată a avocatului, cu consecința încălcării dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil, întrucât această categorie este tratată diferențiat față de alte categorii precum executorii judecătorești, avocații, procurorii și judecătorii, se arăta în sesizarea adresată CCR.
Argumentele Curții Constituționale – extrase
– Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.583 alin.(4) teza întâi din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.53/2018, Curtea reține că aceasta este întemeiată prin raportare la prevederile art.24 din Constituție, pentru motive similare celor reținute prin Decizia nr.653 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr.1.002 din 18 decembrie 2017. Astfel, prin decizia menționată, paragrafele 22-32, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.59 alin.(7) din Legea nr.360/2002, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr.81/2015, potrivit cărora „În fața consiliilor de disciplină polițistul are dreptul de a fi asistat de un alt polițist, ales de către acesta sau desemnat de Corp.”
– Instanța de contencios constituțional a observat că în materia răspunderii disciplinare a polițiștilor, contrar jurisprudenței dezvoltate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, legiuitorul român nu a adoptat o reglementare care să asigure respectarea dreptului la apărare al polițistului cercetat disciplinar.
– Pornind de la aceste constatări, Curtea reține că motivele pe care s-a întemeiat decizia anterior referită sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește soluționarea prezentei excepții, întrucât dispozițiile art.583 alin.(4) teza întâi din Legea nr.360/2002, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2002, potrivit cărora „polițistul cercetat are dreptul să fie asistat, la cerere, de un alt polițist, ales de către acesta sau desemnat de organizația sindicală ori de Corp”, încalcă dreptul polițistului cercetat disciplinar de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurii disciplinare, ca parte a dreptului la apărare, prevăzut de art.24 alin.(1) din Constituție.
– Curtea observă că, văzând aspectele reținute în Decizia Curții Constituționale nr.653 din 17 octombrie 2017, anterior referită, în ceea ce privește dreptul la apărare într-o procedură disciplinară, care reclamă eliminarea unei deficiențe a legii, prin recunoașterea dreptului polițistului de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurii disciplinare, ca parte a dreptului la apărare prevăzut de art.24 alin.(1) din Constituție, în prezent, legiuitorul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului care, prin art.I pct.22 a modificat prevederile art.583 alin.(4) teza întâi din Legea nr.360/2002 astfel: „Polițistul cercetat disciplinar are dreptul să fie asistat, la cerere, de un polițist ales de către acesta, de un reprezentant desemnat de Corp ori de organizația sindicală sau de un avocat, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate.[…]”.
În același sens, Hotărârea Guvernului nr.725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, referitoare la acordarea recompenselor și răspunderea disciplinară a polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.690 din 11 septembrie 2015, a fost modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.893/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.971 din 16 noiembrie 2018. Astfel, art.141 din Hotărârea Guvernului nr.725/2015, astfel cum a fost modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.893/2018, cu denumirea marginală „Dreptul de a fi asistat” prevede că „(1) În exercitarea dreptului de a fi asistat, polițistul cercetat se prezintă în fața polițistului desemnat, respectiv a Consiliului la data, ora și locul citării, însoțit de polițistul asistent ori de reprezentantul desemnat ori de un avocat. (2) În situația în care polițistul este asistat de un reprezentant desemnat sau de un avocat, aceștia vor depune la momentul prezentării în fața polițistului desemnat, respectiv a Consiliului împuternicirea emisă în acest scop. (3) Demersurile necesare obținerii asistenței și, după caz, a împuternicirii emise în acest scop aparțin polițistului cercetat.”
DOCUMENT – Decizia nr.548 din 14 septembrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.583 alin.(4) teza întâi din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului:
