Un proiect de lege aflat în dezbaterea Senatului propune extinderea semnificativă a sferei de aplicare a infracțiunii de ultraj judiciar, astfel încât și executorii judecătorești să beneficieze de același nivel de protecție penală ca judecătorii, procurorii și avocații. Inițiativa legislativă vine ca urmare a necesității de a consolida cadrul juridic privind integritatea fizică și psihică a profesioniștilor implicați direct în înfăptuirea justiției.
Ce modificări aduce proiectul de lege
În forma actuală a Codului penal, ultrajul judiciar sancționează amenințările, actele de violență, vătămările corporale grave, lovirile cauzatoare de moarte și omorul comise împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Pentru toate aceste fapte, limitele speciale ale pedepselor se majorează cu jumătate.
Același regim sancționator se aplică și pentru fapte comise împotriva magistraților sau bunurilor acestora în scop de intimidare ori răzbunare, precum și împotriva membrilor de familie ai acestora. Totodată, art. 279 alin. (4) extinde protecția și asupra avocaților, în considerarea rolului lor esențial în buna desfășurare a actului de justiție.
Proiectul aflat acum în dezbatere prevede completarea textului legal astfel încât dispozițiile privind ultrajul judiciar să se aplice „în mod corespunzător și faptelor comise împotriva unui executor judecătoresc aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții”.
Prin urmare, orice faptă violentă sau intimidantă îndreptată împotriva executorilor judecătorești, în exercitarea profesiei, ar urma să fie sancționată cu pedepse majorate cu jumătate, la fel ca în cazul magistraților sau avocaților.
De ce este necesară extinderea protecției penale
În nota de fundamentare, inițiatorii subliniază că executarea silită, ca ultimă etapă a procesului civil, este o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, executarea hotărârilor judecătorești este considerată parte integrantă a „procesului”, în sensul art. 6 din Convenție.
Executorul judecătoresc, învestit cu autoritatea forței publice, realizează un serviciu de interes public sub coordonarea Ministerului Justiției. Din acest motiv, inițiatorii arată că protejarea integrității fizice și psihice a executorilor este la fel de necesară ca în cazul magistraților sau avocaților, întrucât aceștia reprezintă „fața vizibilă a statului” în faza de executare silită.
Mai mult, activitatea executorilor implică frecvent interacțiuni directe cu persoane aflate în situații conflictuale, vizând patrimoniul sau locuința acestora. Deplasarea la domiciliul debitorilor sau efectuarea unor acte de executare în prezența organelor de ordine publică îi expune pe executori unor riscuri reale de agresiuni, amenințări și intimidări.
Inițiatorii subliniază că tratamentul juridic diferențiat între magistrați, avocați și executori nu se justifică, „atât timp cât valoarea socială ocrotită este aceeași: buna înfăptuire a justiției, inclusiv în faza executării silite”.
Perspectiva juridică: protecția actului de justiție prin protecția persoanelor care îl exercită
Literatura de specialitate evidențiază că ultrajul judiciar trebuie analizat punând accent pe persoana protejată – magistrat, avocat sau executor judecătoresc – și nu pe abstractizarea autorității judiciare. Norma penală întărește prestigiul justiției prin protecția directă a celor care exercită funcții esențiale în acest domeniu.
Acest criteriu interpretativ este confirmat și de practica instanțelor, care au extins noțiunea de „judecător” din infracțiunea de ultraj judiciar pentru a include și judecătorii Curții Constituționale, în ciuda statutului lor profesional distinct.
Impactul social al proiectului
Potrivit inițiatorilor, efectul principal al modificării legislative va fi sporirea protecției penale a executorilor judecătorești, cu potențialul de a diminua frecvența comportamentelor agresive sau intimidante îndreptate împotriva acestora. Pe termen lung, proiectul ar contribui la consolidarea încrederii publicului în autoritatea actului de justiție și la eficientizarea executării hotărârilor judecătorești.
Se arată, totodată, că inițiativa nu implică impact bugetar și nu necesită crearea unor structuri instituționale noi, fiind vorba exclusiv de o completare normativă menită să armonizeze regimul juridic aplicabil diferitelor categorii profesionale participante la procesul de justiție.
Ce urmează
Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament, promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial. Până atunci, dispozițiile referitoare la protecția penală extinsă rămân doar propuneri în procesul legislativ.
Dacă va fi adoptată, modificarea va marca o etapă importantă în evoluția legislației privind protecția profesiilor juridice, aliniindu-se tendințelor europene privind întărirea statutului actorilor care asigură executarea și respectarea hotărârilor judecătorești.
Partajează acest conținut:
