Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, miercuri, trei sesizări de neconstituționalitate care vizează modificările aduse OG 2/2001 privind regimul contravențiilor și Codului penal, dar și Statutul magistraților și Legea educației naționale.
Comunicatul CCR:
În ședința din data de 8 iunie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii nr.286/2009 privind Codul penal este neconstituțională, în ansamblul său.
DOCUMENT – Sesizare de neconstituționalitate referitoare dispozițiile legii pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x nr. 530/2021) – 1 aprilie 2022
II. În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis:
Cu unanimitate de voturi,
– A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.100 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale numai în măsura în care sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură nu are efect permanent.
În acest caz, excepția de neconstituționalitate a fost formulată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Arad și în care figurează ca reclamant un fost judecător, Dumitru Mircea Dinică, exclus din magistratură în 2011, pe motiv că hărțuia grefiere. Pârâți sunt UNBR, Baroul București și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Articolul vizat – art. 100 din Legea 303/2004:
(1) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la un an; c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani la o altă instanță sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior; d) suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni; d^1) retrogradarea în grad profesional; e) excluderea din magistratură.
(2) Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 99 lit. b), d) și t) teza întâi nu pot consta în cele prevăzute la art. 100 lit. a)-d).
Cu majoritate de voturi,
– A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.170 alin.(1) lit.b) din Legea educației naționale nr.1/2011 sunt constituționale în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice.
În acest caz, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un dosar al Curții de Apel Ploiești, în care reclamanta a dat în judecată Ministerul Educației și a cerut anularea unui act. În 2019, Consiliul General al CNATDCU a propus retragerea titlului de doctor în Științe Militare și informații atribuit reclamantei în 2013 pentru teza de dpctorat cu titlul ”Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul mediului înconjurător. Decizia a fost contestată la Ministerul Educației, dar acesta a respins-o, astfel că reclamanta s-a adresat instanței.
Articolul vizat – art.170 alin.(1) lit.b) din Legea educației naționale nr.1/2011: (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației și Cercetării, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: (…) b) retragerea titlului de doctor;
DOCUMENT – Comunicatul CCR în legătură cu cele trei sesizări admise:
Partajează acest conținut:
