Senatul a adoptat luni 20 noiembrie „Legea 2 mai” prin care se aduc modificări importante la două acte normative cu incidență asupra domeniului drogurilor: Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri și Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Măsurile propuse vizează combaterea traficului, iar rigorile noilor prevederi legislative vor fi suportate de traficați.
Prin noile modificări se elimină posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și trafic internațional de droguri de mare risc, prevăzute de legea 143/2000.
Totodată și pedepsele prevăzute de Legea nr. 194/2011 cresc de la 2 – 7 ani la 3 – 10 ani pentru anumite fapte de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
“E o lege care ne asigură că toți traficanții de droguri de mare risc vor sta în închisoare. Acolo le este locul. Când vorbim de droguri de droguri de mare risc, ne referim la: cocaină, heroină, ecstasy, fentanyl, oxicodonă. Acele droguri de mare risc care distrug destine. Producția și traficul de droguri rămân cea mai mare afacere criminală din UE. Motiv pentru care această inițiativă legislative prevede două chestiuni principale: În primul rând, elimină posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzute de legea 143/2000. În al doilea rând, creştem de la 2 – 7 ani la 3 – 10 ani pedepsele prevăzute de Legea nr. 194/2011 pentru anumite fapte de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Va trebui să găsim pârghii prin care să stopăm traficul de droguri care generează bani negri în economia subterană. Pe parcursul anului 2022, 810 inculpați au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de trafic de droguri (intern sau internațional). Dintre aceștia, 402 au fost condamnați la pedepse cu executare în regim de detenție, iar pentru 379 de persoane, instanțele au pronunțat hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei. Vorbim de aproape 47% dintre traficanții de droguri care, deși condamnați, nu fac închisoare. Pornind de la aceste lucruri, e absolut necesar să votăm această inițiativă legislativă. Numai în primele 10 luni ale anului 2023 au fost înregistrate 10.780 de dosare, având ca obiect drogurile, faţă de anul anterior, în aceeaşi perioadă, 8484. Bătălia nu este ușoară! Trebuie acționat pe toate palierele de la prevenție la pedeapsă. Am încredere că această categorie de traficanți de droguri de mare risc va sta mai bine în închisoare ca urmare a votului dumneavoastră.” a susținut ministra justiției Alina Gorghiu.
Legea vine ca un răspuns la fenomenul consumului de droguri ce capătă o amploare îngrijorătoare pe zi ce trece, iar efectele asociate consumului afectează viețile a milioane de persoane, în special tineri. Însă efectele consumului nu afectează numai sănătatea consumatorilor, ci indirect și viețile unor persoane nevinovate. Tragediile care au avut loc în ultima perioadă vorbesc de la sine: tineri care și-au pierdut viața din cauza inconștienței celor aflați sub influența drogurilor sau a substanțelor psihoactive.
Evenimentul tragic de la 2 Mai, numele purtat de lege, a creat o emoție colectivă la nivelul societății și a determinat conștientizarea pericolului generat de creșterea consumului și traficului de droguri. Consumul este alimentat de trafic, fiind evidentă legătura de cauzalitate directă între intensificarea activităților de trafic de droguri și creșterea consumului. Cererea este susținută de ofertă.
În acest sens, pentru descurajarea traficanților se impune eliminarea posibilității suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și trafic international de droguri de maGradul de pericol social ridicat pe care îl reprezintă aceste infracțiuni trebuie sancționat în mod adecvat pentru a preveni, a ocroti viața și sănătatea destinatarilor finali: consumatorii.
Un alt semnal de alarmă este tras de noile substanțe psihoactive (NSP) care se află pe primul loc în topul celor mai consumate droguri ilicite din România, preferate în special de tineri. Consumul acestor substanțe debutează de la vârste fragede, provocând consecințe severe asupra creșterii și dezvoltării umane.
Cea mai mică vârsta de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani. Noile substanțe psihoactive (NSP) sunt substanțe chimice realizate în laboratoare clandestine, care produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale.
NSP-urile au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii. Dată fiind dinamica lor de apariție și având în vedere substanțele din compoziția lor, acestea nu se află sub control național. Aceste substanțe produc efecte similare celor produse de drogurile clasice, având acțiune directă asupra creierului uman, producând modificări la nivelul proceselor psihice și de comportament. În același timp, consumul unor asemenea substanțe generează dependență de tip fizic și psihic, iar dependența distruge vieți.
Având în vedere vârsta fragedă de debut a consumului acestor substanțe, precum și faptul că minorii sunt ușor influențabili, aceștia au devenit ținta principala a dealerilor de substanțe psihoactive. Consecințele consumului i-au determinat pe unii dintre minori să abandoneze școala sau să își vândă bunurile pentru a face rost de bani pentru procurarea substanțelor.
Prețul acestor substanțe este mult mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină o idee atractivă de experimentat pentru copii și tineri.
Prin urmare, raportat la pericolul social și la amploarea pe care o capătă acest fenomen, apreciem că se impune soluția legislativă propusă prin prezentul proiect – Legea 2 Mai: majorarea cuantumului pedepselor și eliminarea posibilității executării pedepsei sub supraveghere în cazul traficului de droguri de mare risc și traficului internațional de droguri de mare risc, toate aceasta fiind de natură a combate flagelul drogurilor, se arată în expunerea de motive.
