Elementul material al infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, constând în contrafacerea scrierii și a semnăturii persoanei, rezultă din înscrierea pe lista de susținători a unei persoane decedate, fapta fiind săvârșită în scopul producerii de consecințe juridice, respectiv accederea unui partid la candidatura pentru ocuparea funcțiilor elective din cadrul unui consiliu local.
I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 263/RC din 23 aprilie 2024
I. Sentința
Prin sentinţa penală nr. 157 din 08.05.2023, pronunţată de Judecătoria Zărneşti, printre altele, în baza art. 396 alin. (5), raportat la art. 16 alin. (1) lit. b), teza I C.proc.pen., s-a dispus achitarea inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) C.pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 326 C.pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A., la pedeapsa de 3000 de lei amendă penală (120 zile-amendă a câte 25 lei pentru fiecare zi-amendă) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
În esență, s-a reținut că inculpatul A., în data de 14.08.2020, a falsificat un înscris oficial, respectiv lista susținătorilor candidaților Partidului X. la funcția de consilier local al Orașului Râșnov, înscriind pe listă o persoană decedată la data întocmirii acesteia, respectiv persoana de la poziția nr. 8 (B.), iar ulterior a declarat necorespunzător adevărul, asumându-și veridicitatea tuturor datelor din lista menționată, cu scopul de a produce consecințe juridice, respectiv pentru a-și susține candidatura membrii Partidului X. la alegerile locale.
II. Judecata în apel
Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti şi inculpatul A.
Prin decizia penală nr. 848/Ap din data de 10 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secţia penală s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti şi inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 157 din 08.05.2023, pronunţate de Judecătoria Zărneşti, pe care a desfiinţat-o și rejudecând, cu privire la inculpatul A., în baza art. 396 alin. (5), raportat la art. 16 alin. (1) lit. b), teza I C.proc.pen., s-a dispus achitarea inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prev. de art. 326 C.pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 320 alin. (1) C.pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
Judecata în apel nu poate reţine tipicitatea subiectivă a faptei prevăzute de art. 320 alin.1 din Codul penal, în baza unei prezumţii simple care este aptă să releve cu o anumită probabilitate, comiterea faptei cu forma de vinovăţie stipulată de norma de incriminare, ci este necesar să se stabilească că prezumţia simplă este reţinută pornind de la constatarea unor împrejurări, obiective probate şi că este aptă să răstoarne prezumţia de nevinovăţie, în speţă nu s-a putut stabilii cu certitudine că „Semnătura” corespondentă poziţiei numărul 8 de pe lista susţinătorilor Partidului Y. pentru alegerea consiliului local şi a primarului oraşului Râşnov din data de 27.09.2020, completată în 14.08.2020, nu a fost executată de acesta, potrivit raportului de constatare criminalistică aflat la dosarul cauzei.
III. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Împotriva deciziei penale nr. 848/Ap din data de 10 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, Secţia penală a declarat recurs în casaţie inculpatul A., la data de 08.12.2023.
În cuprinsul cererii de recurs în casaţie formulate, inculpatul A. a invocat cazul de recurs în casaţie prev. de art. 438 pct. 7 C.proc.pen., privind condamnarea sa pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, raportat la dispoziţiile art. 320 alin. (1) C.pen., susţinând că soluţia instanţei de apel este nelegală, întrucât fapta de care este acuzat, raportat la art. 320 alin. (1) C.pen., nu este prevăzută de legea penală.
În ceea ce priveşte criticile formulate referitoare la faptul că înscrisul în cauză nu este unul oficial, că inculpatul nu are calitatea de funcţionar public şi invocarea principiului in dubio pro reo, Înalta Curte are în vedere că, în prezenta cauză, elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale constă în fapta inculpatului care a falsificat prin contrafacere scrierea și semnătura persoanei de la poziția 8 din lista electorală. Caracterul fals al împrejurării atestate rezultă din faptul juridic al decesului persoanei înscrise la poziția 8 de pe lista de susținători, încă din anul 2012, fapta fiind săvârșită în scopul producerii de consecinţe juridice, respectiv accederea partidului X. la candidatura pentru ocuparea funcțiilor elective din cadrul Consiliului Local.
Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 51 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, potrivit cărora lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege, iar, potrivit art. 176 C.pen., prin termenul public se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.
Aşadar, destinatarul listelor de susţinători în cauză este Biroul Electoral de Circumscripţie nr. x Râșnov, iar potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat, astfel încât, birourile sunt persoane juridice dintre cele la care se referă art. 176 C.pen.
Referitor la invocarea deciziei nr. 37/2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se apreciază că nu este incidentă în cauză, întrucât înscrisul la care face referire inculpatul aparţine Biroului Electoral de Circumscripţie, după ce a fost depus împreună cu o copie la acest birou, în condiţiile prevăzute de art. 51 alin. (5) din Legea nr. 155/2015 şi constituie parte a documentaţiei avute în vedere la înregistrarea candidaturilor, şi fiind înregistrate la birourile electorale de circumscripţie, aparţin acestora, astfel că, listele de susţinători sunt înscrisuri oficiale.
De altfel, motivele invocate de inculpatul A. în cererea de recurs în casație au fost susținute cu titlu de apărări de fond și în fața instanței de apel, care le-a analizat în raport cu probele administrate în cauză şi le-a apreciat ca netemeinice.
În consecință, Înalta Curte constată că fapta de fals în înscrisuri oficiale pentru care a fost condamnat recurentul de instanţa de apel întruneşte condițiile de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, iar criticile acestuia privesc chestiunile de fapt analizate atât de instanţa de fond, cât și de cea de apel, chestiuni care, însă, exced cenzurii instanţei învestită cu judecarea recursului în casaţie. În acest context, se reţine că situația de fapt reținută în cauză și probele dosarului dovedesc că faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise de către instanța de apel, se circumscriu elementelor ce caracterizează sub aspect obiectiv şi subiectiv infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) C.pen., astfel că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legii, iar din această perspectivă criticile recurentului inculpat sunt neîntemeiate.
Partajează acest conținut:
