Problema de practică neunitară soluționată în cadrul Întâlnirii președinților de secție civilă din septembrie 2024 vizează stabilirea persoanei în sarcina căreia revine obligația de plată a onorariilor necesare efectuării evaluării medicale și a celei psihologice prevăzute de art. 938 alin. (3) C. proc. civ. în procesele privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicție judecătorească sau instituirea consilierii judiciare ori a tutelei speciale
În procesele privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicție judecătorească sau instituirea consilierii judiciare ori a tutelei speciale, părților le revine sarcina achitării onorariilor necesare efectuării evaluării medicale și a celei psihologice prevăzute de art. 938 alin. (3) C. proc. civ., având în vedere că procesul în discuție este unul civil.
În a doua opinie, în procesele privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicție judecătorească sau instituirea consilierii judiciare ori a tutelei speciale, sarcina achitării onorariilor necesare efectuării evaluării medicale și a celei psihologice prevăzute de art. 938 alin. (3) C. proc. civ. aparține statului. Astfel, reexaminarea măsurii de punere sub interdicție judecătorească se dispune și din oficiu, iar cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale poate fi formulată și de procuror, cazuri în care obligația de suportare a costurilor nu poate fi pusă în sarcina părții a cărei ocrotire se realizează prin această procedură. Pentru identitate de rațiune, nici în cazul în care solicitarea este făcută de alte persoane decât cea care este ocrotită nu ar trebui ca aceste cheltuieli să fie suportate de reclamanți. De asemenea, trebuie avută în vedere împrejurarea că este vorba în aceste cazuri de măsuri de ocrotire, care interesează inclusiv societatea, nu numai o anumită persoană particulară, iar legiuitorul ar fi putut avea în vedere suportarea acestor costuri de către stat, similar cercetărilor efectuate de procuror în materie penală.
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022, persoanele aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi sub interdicție judecătorească vor fi supuse, în ceea ce privește starea și capacitatea lor și măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispozițiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege.
Alin. (2) al aceluiași articol prevede că, în acest scop, instanțele judecătorești, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească și, după caz, vor dispune:
-înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege;
-ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 287/2009
-privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege pentru instituirea unei măsuri de ocrotire.
Art. 168 alin. (1) C. civ. prevede că soluționarea cererii de instituire a unei măsuri de ocrotire se face potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 938 alin. (3) C. proc. civ., procurorul va face cercetările necesare, va dispune efectuarea unei evaluări medicale și a uneia psihologice, stabilind și termenul în care acestea trebuie realizate; dacă cel cu privire la care a fost solicitată instituirea măsurii de ocrotire este internat într-o instituție sanitară, va dispune întocmirea unui referat și de către aceasta; cu ocazia efectuării evaluării medicale și, după caz, a întocmirii referatului, poate fi solicitat și punctul de vedere al medicului curant al persoanei a cărei ocrotire se cere; de asemenea, procurorul va dispune întocmirea unui raport de anchetă socială de către autoritatea tutelară.
Potrivit art. 330 alin. (1) C. proc. civ., când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți; termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
Art. 262 alin. (2) C. proc. civ. prevede că în cazurile în care proba a fost dispusă din oficiu sau la cererea procurorului în procesul pornit de acesta în condițiile prevăzute la art. 92 alin. (1), instanța va stabili, prin încheiere, cheltuielile de administrare a probei și partea care trebuie să le plătească, putându-le pune și în sarcina ambelor părți.
Potrivit art. 1 din Metodologia din 11 noiembrie 2022 de evaluare medicală a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire, aprobată prin Ordinul nr. 3.423/2.128/2022, evaluarea medicală a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire se poate face în cadrul sistemului de sănătate public sau privat.
Art. 6 al aceluiași act normativ prevede că furnizorii de servicii medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate nu încasează sume pentru documentele medicale necesare evaluării și reevaluării medicale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire, eliberate potrivit domeniului de competență, în urma serviciilor acordate.
Potrivit art. 1 din Metodologia din 11 noiembrie 2022 de evaluare psihologică a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire, aprobată prin același ordin, evaluarea psihologică a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire se poate face în cadrul sistemului de sănătate public sau privat.
Art. 8 al aceluiași act normativ prevede că furnizorii de servicii medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate nu încasează sume pentru documentele medicale necesare evaluării și reevaluării psihologice în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire, eliberate potrivit domeniului de competență, în urma serviciilor acordate.
Reexaminarea măsurii de punere sub interdicție judecătorească se soluționează în temeiul titlului II al cărții a VI-a a Codului de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/2022, concluzie ce rezultă din art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 140/2022 și art. 168 alin (1) C. civ.
Parchetul de pe lângă judecătoria învestită cu soluționarea reexaminării măsurii de punere sub interdicție judecătorească are obligația să dispună efectuarea unei evaluări medicale și a unei evaluări psihologice, stabilind și termenul în care acestea trebuie realizate, potrivit art. 938 alin.
(3) teza I C. proc. civ.
De asemenea, art. 938 alin. (1) teza I C. proc. civ. se aplică, evident, proceselor vizând
instituirea consilierii judiciare sau a tutelei speciale.
Ambele categorii de procese constituie procese civile și presupun dispunerea, din oficiu, a
efectuării unei evaluări medicale și a uneia psihologice.
Atât evaluarea medicală, cât și evaluarea psihologică reprezintă expertize în înțelesul art.
330 alin. (1) C. proc. civ., întrucât prin intermediul acestora se realizează, de către specialiști
prevăzuți de lege (medic din specialitatea psihiatrie și, respectiv, psiholog)
împrejurări de fapt, ce excedează cunoștințelor organului judiciar.
, lămurirea unor
Din moment ce aceste probe sunt dispuse din oficiu este incident art. 262 alin.
C. proc.
civ., aplicat în mod corespunzător ca dispoziție legală asemănătoare, potrivit art. 5 alin. (3) din același act normativ, având în vedere că niciun text legal special din domeniul în discuție nu
(2)
stabilește persoana în sarcina căreia revine obligația de plată a onorariilor necesare efectuării evaluării medicale și a celei psihologice prevăzute de art. 938 alin. (3) C. proc. civ.
Ca atare, procurorului îi revine obligația stabilirii cheltuielilor de administrare a probei și partea care trebuie să le plătească; în cazul dat, partea care trebuie să achite onorariile aferente celor două evaluări este aceea în interesul căreia se dispun acestea, respectiv persoana a cărei ocrotire se cere, prin tutore; aceasta poate formula cerere de ajutor public judiciar, în condițiile legii, pentru plata onorariului evaluatorilor.
În ipoteza în care evaluările se fac de către furnizori de servicii medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoana a cărei ocrotire se cere, prin tutore, nu datorează onorarii, potrivit art. 6 și, respectiv, art. 8 din cele două metodologii.
În concluzie, opinia I.N.M. este în sensul că persoanei a cărei ocrotire se cere, prin tutore, îi revine obligația de plată a onorariilor necesare efectuării evaluării medicale și a celei psihologice prevăzute de art. 938 alin. (3) C. proc. civ. în procesele privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicție judecătorească sau instituirea consilierii judiciare ori a tutelei speciale. În cazul în care evaluările se fac de către furnizori de servicii medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoana a cărei ocrotire se cere, prin tutore, nu datorează onorarii.
