Colegiul de conducere al Curții de Apel București a formulat un recurs în interesul legii, prin care solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra unei probleme de drept care privește soluționarea unei cereri de suspendare provizorie a executării.
Recursul în interesul legii formulat de Curtea de Apel București:
”1. Instanța învestită cu o cerere de suspendare provizorie a executării este obligată să își stabilească componența potrivit dispozițiilor generale?
2. În cazul unui răspuns pozitiv la prima întrebare, în situația în care constată că nu este competentă să soluționeze cauza pe fond, instanța învestită cu o cerere de suspendare provizorie a executării silite poate să pronunțe o soluție de declinare a competenței?”
Curtea de Apel București susține că practica judiciară a instanțelor din raza sa de competență nu este unitară în legătură cu problema de drept pe care a menționat-o în recursul în interesul legii. În unele hotărâri s-a statuat că, în situația în care nu este competentă să soluționeze cauza pe fond, instanța învestită cu o cerere de suspendare provizorie a executării silite nu este obligată să își stabilească competența potrivit dispozițiilor generale și nu poate să pronunțe o hotărâre de declinare a competenței. În schimb, alte instanțe au decis în sensul că, în condițiile în care nu este competentă să soluționeze cauza pe fond, instanța învestită cu o cerere de suspendare provizorie a executării silite este obligată să își stabilească competența potrivit dispozițiilor generale și poate să pronunțe o soluție de declinare a competenței.”
Dispoziții legale aplicabile:
– Art 719 alin. 1 și 7 Cod procedură civilă (suspendarea executării)
(1) Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
(7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Art. 712 Cod de procedură civilă (Obiectul contestației):
(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii de învestire cu formulă executorie, precum și a încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă au fost date fără îndeplinirea condițiilor legale.
(4) Împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare.
Art. 714 Cod de procedură civilă (Instanța competentă):
(1) Contestația se introduce la instanța de executare.
(2) În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului.
(3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare.
Art. 131 alin. 1 Cod de procedură civilă (Verificarea competenței) – (1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.
DOCUMENT – Sesizarea RIL formulată de Curtea de Apel București:
Partajează acest conținut:
Comments 1