SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost solicitată de Tribunalul Harghita să dezlege o chestiune de drept care se referă la mandatar și la posibilitatea ca această calitate să fie avută doar de un avocat. Instanța harghiteană mai cere ÎCCJ să stabilească dacă un mandatar care apelează la un avocat să redacteze acte juridice la încheierea cărora mandatarul era obligat conform articolului 2009 din Codul Civil încalcă dispoziții din Legea avocaturii. Sesizarea prealabilă a fost înregistrată la curtea supremă pe 21 decembrie 2022 și a fost formulată într-un dosar care are ca obiect cerere de valoare redusă.
Conținutul sesizării prealabile:
1. Având în vedere dispoziţiile art.2009 Cod Civil prin care Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numită mandant, se poate spune ca poate avea calitatea de mandatar doar avocatul, întrucât conform Legii nr.51/1995 doar el poate să facă acte juridice, fiind interzis mandatarului sa apeleze la un avocat pentru ca acesta să redacteze acte juridice ?
2. Se poate considera că atunci când un mandatar, acţionând în baza unui contract de mandat încheiat conform dispoziţiilor art.2009 şi următoarele din Codul Civil, apelează la un avocat pentru ca acesta să redacteze actele juridice la încheierea cărora mandatarul este OBLIGAT conform art.2009, încalcă dispoziţiile art.3, litera (c) din Legea nr.51/1995?
3. Se poate considera că atunci când un mandatar, acţionând in baza unui contract de mandat încheiat conform art.2009 şi următoarele din Codul Civil, apelează la un avocat pentru ca acesta să încheie un contract de asistență juridică direct cu clientul-mandant pentru a-l reprezenta pe clientul-mandant la instanţa de judecată, încalcă dispoziţiile din Legea nr.51/1995?
4. Dacă în interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art.1026 alin.(1) şi art.1027 alin.(3) din Codul de procedură civilă, instanţa de judecată din oficiu, poate dispune constatarea nulităţii absolute a unui contract în cadrul cererii de valoare redusă ce are ca obiect plata unor sume de bani sau pentru a putea dispune şi constata din oficiu nulitatea absolută a unui contract, trebuie să pună în discuţie părţilor necesitatea judecării acţiunii potrivit dreptului comun si să procedeze la judecarea acţiunii pe dreptul comun.
Textele de lege invocate:
– Art.2009 Cod Civil – Contractul de mandat – Noțiune: Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numită mandant.
– Art.3 litera (c) din Legea nr.51/1995 – (1) Activitatea avocatului se realizează prin: (…) c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare
– Art. 1026 alin. (1) din Codul de procedură civilă – Procedura cu privire la cererile de valoare redusă – Domeniu de aplicare: Prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei.
– Art. 1027 alin. (3) din Codul de procedură civilă – Procedura cu privire la cererile de valoare redusă – Caracterul alternativ: Atunci când cererea nu poate fi soluţionată potrivit dispoziţiilor prevăzute de prezentul titlu, instanţa judecătorească îl informează pe reclamant în acest sens, iar dacă reclamantul nu îşi retrage cererea, aceasta va fi judecată potrivit dreptului comun.
Extrase din încheierea Tribunalului Harghita de sesizare a ÎCCJ:
Tribunalul Harghita a opinat în sensul că în procedura specială a cererilor de valoare redusă nu se poate dispune și constata nulitatea absolută a unui contract, în speță a contractului de mandat. Mai mult, potrivit art. 1030 alin. 1 din Codul de procedură civilă: ”Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă și se desfășoară în întregul ei în camera de consiliu.”
Așa fiind, o cerere de chemare în judecată având ca obiect constatare nulitatea absolută a unui contract nu poate fi judecată în camera de consiliu și doar pe bază de înscrisuri, întrucât sunt situații în care este nevoie de un probatoriu mult mai amplu pentru a soluționa cauza.
A judeca, pe cale incidentală, în cadrul procedurii speciale privind cererile de valoare redusă, constatarea nulității absolute a unui contract înseamnă a nesocoti normele de procedură privitoare la publicitatea ședinței, dreptul la un proces echitabil al părților, dreptul la apărare.
De altfel, conform art. 1030 alin. 1 din Codul de procedură civilă, nici cererea reconvențională nu se judecă împreună cu cererea principală, într-o astfel de procedură, dacă nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolul 1026 din Codul de procedură civilă, iar aceasta va fi disjunsă și judecată potrivit dreptului comun.
În plus, trebuie văzut dacă doar un avocat poate fi un mandatar al unei părți dintr-un litigiu și dacă se încalcă Legea nr. 51/1991 atunci când mandatarul efectuează acte juridice pentru mandant și chiar apelează la un avocat.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
