Un complet al Camerei preliminare din cadrul Curții de Apel București a decis anularea ordonanței de efectuare a urmăririi penale și a tuturor actelor subsecvente în dosarul instrumentat de procurorii militari ai DNA împotriva mai multor cadre de conducere din Jandarmerie, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și fraudarea unor concursuri interne. Prin aceeași hotărâre, instanța a constatat neregularitatea rechizitoriului și a exclus toate probele obținute ulterior datei de 7 aprilie 2021, dispunând îndepărtarea lor fizică din dosar.
Judecătorii Curții de Apel au fundamentat soluția radicală pe o eroare procedurală gravă comisă de organele de urmărire penală: omisiunea de a trece în timp util de la faza urmăririi penale in rem la cea in personam, în condițiile existenței unor probe care susțineau deja o bănuială rezonabilă cu privire la săvârșirea faptelor de către persoane identificate.
„Suspiciunea, fără probe şi indicii cu privire la comiterea potenţială, posibilă, eventuală, a unor astfel de fapte şi aşteptarea săvârşirii prezumtivelor infracţiuni nu justifică prelungirea, peste termenul legal, a urmăririi penale in rem, cu privire la faptele pentru care existau suficiente probe cât să nască o suspiciune rezonabilă şi cu privire la care organele de urmărire penală erau obligate a efectua o urmărire penală in personam, cu acordarea drepturilor şi garanţiilor prevăzute de lege”, se arată în motivarea instanței.
Curtea a apreciat că, deși încă din data de 11 octombrie 2021 erau consemnate în dosar „probe și indicii temeinice” privind implicarea inculpaților, procurorii au întârziat nejustificat până la 5 noiembrie 2021 dispunerea urmăririi penale in personam. Această tergiversare, în opinia instanței, a prejudiciat grav dreptul la apărare, prin lipsirea acuzaților de posibilitatea de a beneficia de toate garanțiile procesuale aferente calității de suspect.
Ca urmare a acestei neregularități, instanța a constatat nulitatea relativă a actelor de urmărire penală efectuate după 6 aprilie 2021 și a dispus, în baza dispozițiilor art. 327 lit. a și art. 346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, restituirea cauzei la procuror, fără posibilitatea regularizării rechizitoriului.
„Curtea constată că vătămarea produsă de nerespectarea art. 305 alin. 3 Cod procedură penală este, în esenţă, privarea persoanelor acuzate de dreptul de a cunoaşte acuzaţiile ce le sunt aduse şi de toate garanţiile procesuale de care s-ar fi bucurat în condiţiile în care organele de urmărire penală le-ar fi adus la cunoştinţă faptul că sunt acuzate de comiterea unor infracţiuni, de îndată ce au avut o bănuială rezonabilă în aceste sens”, se menționează în încheiere.
Instanța a mai reținut că faza de judecată nu poate suplini în mod valid lipsurile esențiale din faza urmăririi penale, în special atunci când întreaga probă esențială a fost administrată într-o etapă în care acuzații nu beneficiau de drepturile conferite de calitatea de suspect.
„Exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale începând cu data de 7.04.2021 și dispune îndepărtarea lor fizică din dosar, precum şi înlăturarea tuturor referirilor la aceste probe din cuprinsul actelor de urmărire penală și din cuprinsul rechizitoriului. În baza art. 327 lit. a, art.346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, restituie cauza la procuror, fiind inaplicabil termenul de 5 zile pentru regularizare, în condițiile în care neregularitatea rechizitoriului este subsecventă anulării actelor de urmărire penală.”
Onorariile avocaților din oficiu au fost dublate în conformitate cu art. 10 din Protocol, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
În ianuarie 2022, procurorii militari ai Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată pe mai mulți ofițeri superiori ai Jandarmeriei, acuzându-i de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și folosirea de informații nedestinate publicității pentru obținerea unor foloase materiale. Ancheta a vizat fraude în cadrul unor concursuri pentru avansarea subofițerilor în corpul ofițerilor, în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Printre inculpați se numărau Petruț Daniel Rușanu (colonel, fost inspector-șef al IJJ Giurgiu), Radu Gabriel Todoran (director resurse umane IGJR), Valerică Guriță (adjunct IJJ Vaslui), Călin Viorel Lefter, Ionuț Stănică, Silvia Florentina Mezdrea și două foste cadre militare.
DNA susținea că inculpatul Todoran, în calitate de președinte al comisiei de concurs, ar fi furnizat grilele de concurs și răspunsurile corecte celorlalți membri ai grupului. Aceștia, potrivit acuzației, ar fi utilizat aceste informații pentru a-și asigura promovarea în funcții superioare, în schimbul unor sume de bani sau alte foloase.
Decizia Curții de Apel București este definitivă, fiind pronunțată în data de 20 mai 2025 în cameră de consiliu. Aceasta nu exclude reluarea anchetei de către DNA, dar impune reluarea urmăririi penale de la un moment procesual anterior, cu respectarea drepturilor procedurale ale acuzaților.
