Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care modifică profund mecanismul de despăgubire pentru imobilele confiscate în perioada regimului comunist, introducând criterii noi de evaluare și oferind beneficiarilor mai multă flexibilitate în privința modalității de plată. Măsura vine în urma Deciziei nr. 43/2025 a Curții Constituționale, care a cerut adaptarea procedurilor la standardele Curții Europene a Drepturilor Omului și eliminarea unor diferențe considerate arbitrare între dosare similare.
Potrivit noilor reglementări, persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii vor putea opta între două variante de încasare a despăgubirilor: plata integrală, dar eșalonată în șapte tranșe anuale, sau o plată unică reprezentând 40% din suma stabilită, pentru cei care renunță la restul plăților. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că această formulă oferă atât posibilitatea obținerii imediate a unei sume semnificative, cât și continuitatea plății integrale pentru cei care preferă să aștepte.
Un alt element esențial al ordonanței îl constituie schimbarea metodologiei de evaluare a despăgubirilor. În locul vechilor criterii, în care modul de folosință al bunului la momentul confiscării influența decisiv valoarea acordată – generând astfel diferențe considerabile între proprietăți similare –, noul sistem se va baza pe grila notarială și pe coeficienți de corecție care iau în calcul localizarea, starea fizică și regimul juridic al imobilului. Acest mod de calcul, susține ministrul, este mai transparent și mai echitabil, eliminând distorsiunile care au dus în trecut la tratamente inegale.
Contextul financiar al acestor modificări este unul de amploare. Între 2013 și 2025, statul român a aprobat despăgubiri totale în valoare de 23,2 miliarde lei pentru 67.500 de dosare. Din această sumă, 16,1 miliarde lei au fost deja plătite, iar restul de 7,5 miliarde lei urmează să fie achitate până în 2029. Extinderea perioadei de plată la șapte ani a fost decisă tocmai pentru a diminua presiunea asupra bugetului și pentru a permite accelerarea soluționării dosarelor restante.
Ordonanța include și o măsură menită să limiteze câștigurile speculative din tranzacționarea drepturilor litigioase. În ultimii ani, numeroși investitori au cumpărat de la foști proprietari puncte de despăgubire, pe care le valorificau ulterior la valori mult mai mari decât cele plătite inițial. Conform noilor prevederi, dintr-un total estimat la un miliard de lei datorat acestor cumpărători, statul va plăti doar 450 de milioane, reducând astfel impactul bugetar cu peste 50%. Economiile obținute vor fi direcționate către plata despăgubirilor pentru persoanele direct îndreptățite.
Datele oficiale arată că, după 2021, valoarea medie a despăgubirilor pe dosar a crescut cu 160%, de la 213.000 lei la 555.000 lei. Această evoluție, coroborată cu hotărârea Curții Constituționale, a făcut necesară introducerea unor criterii mai uniforme și a unor măsuri de sustenabilitate financiară. Autoritățile speră ca aceste schimbări să reducă semnificativ numărul litigiilor împotriva statului și să descurajeze tranzacțiile speculative.
Reacțiile din partea asociațiilor foștilor proprietari au fost, în mare parte, favorabile, mai ales în ceea ce privește schimbarea criteriilor de evaluare. Totuși, procentul de 40% pentru plata unică este privit cu rezerve de unii beneficiari, care consideră că suma ar putea fi prea mică în raport cu valoarea reală a bunului. Cu toate acestea, pentru mulți dintre cei care așteaptă despăgubiri de ani întregi, timpul devine un factor mai important decât suma finală, iar opțiunea unei plăți imediate este atractivă.
