Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a lansat luni, în dezbatere publică, un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, potrivit unui comunicat oficial.
Proiectul vine într-un context economic și energetic dificil, marcat de riscuri sistemice și presiuni tot mai mari asupra companiilor strategice. Noua inițiativă legislativă are scopul de a întări protecția socială a salariaților din sectoarele vitale pentru economia și securitatea națională, prin extinderea sprijinului oferit în caz de insolvență a angajatorului.
Fondul de garantare a creanțelor salariale a fost creat pentru a asigura plata drepturilor bănești ale angajaților ale căror companii intră în procedura de insolvență. În prezent, legea prevede acoperirea salariilor pentru o perioadă maximă de cinci luni calendaristice, în limita a cinci salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, fără a ține cont de importanța strategică a angajatorului.
Această limitare, deși suficientă în trecut, s-a dovedit în ultimii ani insuficientă pentru protejarea forței de muncă din companiile cu rol vital în funcționarea economiei. Într-un context dominat de instabilitate energetică, fluctuații de piață și restructurări industriale la nivel european, ministerul consideră că sunt necesare instrumente suplimentare de intervenție.
Potrivit analizei MMFTSS, România se confruntă cu vulnerabilități multiple în domenii precum energie, transport, apărare, comunicații și producție alimentară. Unele companii cu rol strategic în aceste sectoare se confruntă cu dificultăți temporare de lichiditate, care pot duce la întârzieri la plata salariilor și chiar la blocarea unor capacități industriale critice.
În lipsa unei intervenții rapide, astfel de situații ar putea afecta stabilitatea economică națională, securitatea energeticăși siguranța socială a zecilor de mii de angajați.
Prin urmare, Ministerul Muncii propune un set de modificări legislative menite să extindă și să diferențieze protecția oferită salariaților, în funcție de importanța strategică a activității economice a angajatorului.
Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a subliniat importanța extinderii protecției salariaților din domeniile esențiale pentru economie:
„Într-o perioadă plină de provocări economice, trebuie să protejăm cât mai bine sectoarele strategice ale economiei, pentru că ele sunt vitale pentru stabilitatea țării și pentru securitatea națională. Am ascultat propunerea venită din partea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare a creanțelor salariale. Astfel, majorăm plafonul de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie pentru companiile aflate în insolvență, din domeniile strategice.”
Ministrul a precizat, de asemenea, că prin Hotărâre de Guvern se va putea interveni punctual, „acolo unde vulnerabilizarea unei companii ar putea afecta întreaga economie”, subliniind necesitatea menținerii forței de muncă calificate în aceste sectoare-cheie.
Proiectul de Ordonanță de Urgență aduce o serie de modificări majore în modul de funcționare a Fondului de garantare, adaptându-l la nevoile actuale ale pieței muncii și ale economiei.
Printre cele mai importante propuneri se numără:
Majorarea plafonului creanțelor salariale suportate din Fond, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat;
Extinderea perioadei acoperite de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență;
Introducerea unei norme tranzitorii, potrivit căreia cererile depuse anterior intrării în vigoare a ordonanței vor fi soluționate conform legislației aplicabile la momentul depunerii.
Prin aceste modificări, guvernul dorește să creeze un mecanism echilibrat de protecție socială diferențiată, adaptat realităților economice și gradului de importanță strategică al companiei afectate.
În nota de fundamentare, MMFTSS arată că Legea nr. 200/2006, în forma sa actuală, „nu mai oferă o protecție suficientă salariaților companiilor esențiale pentru economia națională”.
Domeniile vizate – energie, industrie de apărare, transport, comunicații și producție alimentară – sunt considerate infrastructuri critice, iar întreruperea activității acestora ar putea avea efecte în lanț asupra întregului sistem economic.
În plus, creșterea prețurilor la energie, restructurările industriale europene și volatilitatea pieței muncii au făcut ca riscul de insolvență în aceste sectoare să fie mai ridicat ca oricând.
Ministerul consideră că o reglementare diferențiată, care acordă protecție suplimentară angajaților din companiile strategice, este singura soluție pentru a evita pierderea forței de muncă specializate și pentru a preveni crize economice majore.
Propunerea MMFTSS vine și în urma solicitărilor formulate de federațiile sindicale din sectoarele energiei, transporturilor și industriei de apărare, care au semnalat vulnerabilitățile salariaților afectați de dificultățile temporare ale angajatorilor.
De asemenea, reprezentanții mediului de afaceri au salutat intenția Guvernului de a oferi o plasă de siguranță suplimentară pentru companiile strategice, subliniind că stabilitatea acestor întreprinderi este esențială pentru buna funcționare a economiei românești.
Proiectul se află în prezent în dezbatere publică, urmând ca, după perioada de consultare, să fie supus aprobării Guvernului prin ordonanță de urgență.
Ministerul Muncii estimează că noile măsuri vor intra în vigoare în primul trimestru al anului 2026, după avizul Consiliului Economic și Social.
Implementarea acestui mecanism va fi urmată de elaborarea unor norme metodologice care să stabilească criteriile exacte de identificare a companiilor strategice și modul de aplicare a sprijinului financiar.
Prin această inițiativă, Guvernul României face un pas important în direcția protejării salariaților din companiile de interes strategic, oferindu-le siguranța că își vor primi drepturile salariale chiar și în situații de criză economică.
Noua reglementare creează un echilibru între nevoia de stabilitate economică și solidaritatea socială, consolidând în același timp capacitatea statului de a reacționa prompt în fața dificultăților care pot afecta domenii vitale pentru funcționarea țării.
După cum a subliniat ministrul Petre-Florin Manole, „nu ne putem permite să pierdem forța de muncă calificată din industriile care susțin economia națională”.
Prin extinderea protecției salariale, România își consolidează nu doar echilibrul economic, ci și încrederea angajaților în capacitatea statului de a-i proteja în momente de criză.
