În prezent, cărbunele se exploatează doar la suprafață și timid în carierele din Bihor. Un grup de parlamentari, din care face parte și deputatul PSD de Bihor Ioan Mang, cere gaze, petrol cărbune și uraniu românesc pentru români pentru a ieși din criză.
În 2019 părea că nimic nu mai stă în calea redeschiderii minelor din Bihor. Pe atunci ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, făcea promisiuni ferme în acest sens, concretizate într-o premieră în ultimii 20 de ani: Agenția Națională a Resurselor Minerale aproba cererea companiei britanice Vast Resources de asociere la licența de producție pentru mina polimetalică de la Băița Plai.
Contextul e unul favorabil, din nou, în condițiile în care Bruxelles-ul recunoaște eșecul politicilor verzi, accentuat de războiul din Ucraina, iar Germania anunța zilele trecute că a evacuat o centrală eoliană ca să intre excavatoarele să extragă cărbune. Contextul se dorește a fi valorificat de un grup de parlamentari, din care face parte și depitatul Ioan Mang, membru în Comisia de Industrii și Servicii. Acesta nu se află la prima încercare de acest fel: în 2019 vedea o oportunitate în redeschiderea minei Dobrești, dar și în a minei Borozel, care furniza lignitul cel mai de calitate din țară.
Se joacă viitorul securității energetice
„Mă văd nevoit să revin asupra unei idei pe care am mai expus-o. Cred în această idee și o voi tot repeta până se va auzi și la cabinetul primului-ministru și la Ministerul Energiei: viitorul securității noastre energetice stă în rațiune și realism, nu în dogmatismul fanatic. Trebuie, mai mult ca oricând, să fim pragmatici, așa cum sunt toate celelalte țări din Uniunea Europeană, trebuie să acceptăm și să ne impunem ținte realiste în privința reducerii dependenței de combustibilii fosili și tranziția către energia verde atunci când ea va fi cu adevărat disponibilă facil și constant. Până atunci, cer cu tărie gaze și petrol românesc pentru români, cărbune românesc pentru români și, desigur, uraniu românesc, pentru ca românii să aibă acces urgent la energie mai ieftină și mai curată”, spune parlamentarul PSD Bihor, uzând de pârghia pe care o are la dispoziție, o interpelare.
Frustrarea deputatului Mang e că abordarea se aplică doar marilor puteri, în timp ce România e forțată să-și închidă centralele electrice poluante, „așa cum s-au angajat niște iresponsabili «progresiști» aflați întâmplător la guvernare”.
Avem zăcăminte
Parlamentarul explică că, pentru a beneficia de energie ieftină și continuă, nu trebuie să distrugem nicio centrală eoliană, „trebuie doar să asigurăm investițiile guvernamentale necesare pentru hidrocentrale și pentru centrale termice. Nu avem probleme nici cu zăcămintele de cărbuni, ar trebui doar să ne aplecăm asupra problemelor acestui sector care, din păcate, pe nedrept, a suferit foarte mult în ultimele trei decenii. Nu înțeleg, așadar, de ce la alții se poate, iar în România mereu cineva, de exemplu, de la vârful Ministerului Energiei găsește o scuză sau un pretext ca să nu facă nimic”, spune Mang.
Autoritățile locale pe teritoriul cărora se află fostele mine ale Bihorului susțin redeschiderea minelor nu numai din perspectiva soluției la criza energetică, ci și a contribuției pe care acestea ar putea-o avea la bugetul local.
„Din păcate, de doi ani de când sunt eu primar, nimeni nu m-a căutat pentru a deschide subiectul minei de la Dobrești. Terenul e al Primăriei, iar mina e a Ministerului Economiei. Acolo e activitate în sensul că se exploatează direct din carieră de firma Ecopiro. Dobreștiul furniza bauxită pentru Alumina Oradea, iar odată cu închiderea fabricii de alumină a fost o reacție în lanț”, explică Florin Copos, primarul de Dobrești, (foto stânga) situația în care se află mina.
Pentru primarul de Borod, Florin Sarca, subiectul minei de la Borzel e o rană deschisă. Speranța sa e ca, în momentul în care mina s-ar putea redeschide, să existe și șansa de a mai avea cu cine lucra, deoarece mai sunt doar puțini mineri apți de muncă și care știu meserie. „Categoric, mina de la Borozel are resurse, deoarece acestea au fost exploatate doar vreo 8 ani și rezervele se întind până la Biharia. Fiindcă în urmă cu 20 de ani, mina, închisă în 1998 prin hotărâre de govern, s-a autoaprins, a fost inundată și au fost baricadate galeriile, au fost opturate galeriile de aeraj pentru a nu pătrunde oxigenul care să întrețină arderile. Redeschiderea minei ar fi o adevărată gură de oxigen, dar și o provocare. Din păcate, cred că ne batem doar cu morile de vânt și la propriu, și la figurat”, spune primarul Sorin Sarca.
La Popești, exploatarea cărbunelui continuă și după ce firma lui Ioan Blidaru nu a mai putut furniza cărbune către CET Oradea. Două firme, una a lui Blidaru și cealaltă a lui Florin Costolaș, exploatează cărbune la suprafață – la Vărzari, respectiv la Voievozi. „Faptul că aceste firme au activitate pe teritoriul comunei Popești e echivalentul unor mine de aur pentru bugetul local, sunt contributori vitali. Ei exploatează la suprafață, dar, practic, atât au săpat pentru a da de cărbune, că imaginea e ca și cum acolo ar fi niște prăpăstii”, explică viceprimarul de Popești, Lucian Octavian Crișan.
Partajează acest conținut:
