În 2024 se împlinesc 25 de ani de când prima operă de artă a fost dezvelită pe soclul gol, iar de atunci 14 sculpturi diferite au fost amplasate în acest spațiu
„Lucrările mele se referă la istorie; istoria ne dă sens în timp ce noi încercăm să-i dăm sens. Trafalgar Square este un loc în care mai multe istorii se înfruntă într-o confruntare deschisă. Nu va fi niciodată încheiată. Acesta este un eveniment crucial și frumos”, a spus Ursuța într-un comunicat. Andra URSUTA s-a născut in Salonta, in anul 1979.Artista Andra URSUTA trăiește și lucrează în New York.Andra Ursuța a câștigat recunoaștere pentru munca sa sculpturală inventiva care exploatează curentele mai întunecate ale societății contemporane. Inspirând din memorie, nostalgie, istoria artei și cultura populară și utilizând o varietate de medii, artistul îmbină procesele sculpturale tradiționale și noile tehnologii pentru a transforma obiecte și materiale banale în sculpturi și instalații visceral evocatoare, care dau o formă nouă, răscumpărătoare, experienței subiective.
În anul 2002 Ursuța a primit o licență în arte în istoria artei și arte vizuale de la Universitatea Columbia din New York City.Ursuța este cunoscută pentru portretizarea ei nihilistă a condiției umane, confruntându-se cu probleme precum patriotismul , violența împotriva femeilor și „expulzarea grupurilor etnice”, scrie https://vatra-mcp.ro/
Opera artistei este păstrată în colecții publice din întreaga lume, inclusiv în Fundația Aïshti, Beirut; Fundația DESTE pentru Artă Contemporană, Atena; Fondazione Sandretto Re Rebaudengo, Torino, Italia; Muzeul Hammer, Universitatea din California, Los Angeles; Institutul de Artă Contemporană, Miami; și Muzeul Rubell, Miami.
Artista de origine română Andra Ursuța este câștigătoare a concursului Trafalgar Square Fourth Plinth, alături de artista americană Tschabalala Self.
Astfel, o figură în mărime naturală, pe un cal, turnată într-o rășină de culoare verde, și o sculptură în bronz care aduce omagiu femeilor de culoare vor fi următoarele două lucrări de artă instalate în centrul Londrei. Sculpturile vor fi montate în 2026 („Lady in Blue”, de Tschabalala Self) și 2028 („Untitled”, de Andra Ursuța).Prezentând o persoană, în mărime naturală, pe un cal, acoperită cu un giulgiu și turnată într-o rășină de culoare verde-slime, lucrarea Andrei Ursuța – neintitulată – întruchipează diferite istorii ale sculpturii publice, într-o perioadă în care există o dezbatere tot mai aprinsă cu privire la utilizarea spațiului public.Concursul Trafalgar Square Fourth Plinth este finanțat de primarul Londrei, cu sprijinul Arts Council England și Bloomberg Philanthropies. Câștigătorii sunt aleși de Fourth Plinth Commissioning Group, parțial pe baza feedback-ului din partea publicului.
Sculpturile și instalațiile Andrei Ursuța, realizate dintr-o mare varietate de materiale și obiecte găsite, oscilează între evocator și vulgar, invocând temerile și dorințele individuale și colective care stau la baza societății contemporane. Sursele de inspirație ale sculptorului sunt la fel de diverse, variind de la experiența personală la istoria artei, cultura populară și România natală.
Pentru Andra Ursuţa, care locuieşte la New York din 1999, patria ei, România, oferă adesea inspiraţie pentru lucrările sale de artă. Târpa de lemn din Ass to Mouth (2010), de exemplu, este acoperită cu module de cauciuc negru care evocă atât Coloana fără sfârșit a influentului sculptor român Constanin Brâncuși (1918), cât și o jucărie sexuală, în timp ce capătul său ascuțit face referire la un alt român celebru, Vlad Țepeș. .Implicațiile violenței, traumei psihologice și fizice și fricii rezonează în întreaga operă a Andrei Ursuța. În Crush (2011), o distribuție completă a unei tinere – preluată de la artist – stă aplatizată pe podea și acoperită cu „sperma” făcută din ceară. Artista și-a proiectat propriul corp pentru sculpturile recente prezentate la David Zwirner, de asemenea, creând „forme contorsionate antropomorfe, zoomorfe și aparent extraterestre”, după cum notează Laurie Baron într-o piesă Ocula Advisory Perspectives. Andra Ursuţa a legat munca de zdrobirile ei neîmpărtăşite şi, prin extensie, de teama de eşec şi de respingere. Stoner (2012), inclusă în expoziția sa personală din 2013, Solitary Fitness la Venus Over Manhattan, New York, prezintă o mașină de aruncat de baseball care aruncă pietre false într-un perete de plăci de culoarea cărnii. Zidul, încrustat cu ceea ce pare a fi păr uman, implică un cost uman pentru dispozitivul mecanic de tortură, care a fost parțial inspirat de utilizarea macaralelor pentru execuția prin spânzurare în Iran.
Obiectele și structurile obișnuite sunt necunoscute în sculpturile Andrei Ursuța, care deseori se clatină pe grotesc. Andra Ursuţa: Alpi, expoziţia ei personală la New Museum din New York în 2016, s-a învârtit în jurul piesei centrale omonime: pereţii de alpinism de agrement, care erau de altfel standard, cu excepţia mânerelor lor falice. Alpii a fost însoțit de o serie anterioară de „Albi” (2015), obeliscuri antropomorfe încorporate cu gipsuri de dinți umani, orbite și nări.
Divorce Dump (2019), inclusă în cea de-a 58-a Bienala de la Veneția, constă în modele de cuști toracice umane transformate în coșuri de gunoi și pline cu obiecte personale păstrate de artistă după divorțul ei. Punând „gunoaiele de căsătorie” a lui Ursuţa în viziunea publică, ele indică emoţiile private, intense, care caracterizează opera Andrei Ursuţa.
Expozitii
În 2019, Andra Ursuța a susținut, de asemenea, expoziția personală Nobodies la Ramiken Crucible, New York. S-a alăturat lui David Zwirner în anul următor și a susținut prima ei expoziție personală cu galeria, Void Fill, la locația sa din Paris în 2021.
Printre expoziții personale selectate se numără Andra Ursuța: Vanilla Isis, Fondazione Sandretto Re Rebaudengo, Torino (2018); Andra Ursuţa: Whites, Kunsthalle Basel (2015); Andra Ursuţa: As I Lay Dying, Institute of Contemporary Art, Miami (2014); Hammer Projects: Andra Ursuţa, Hammer Museum, Los Angeles (2014); Andra Ursuţa: Scytheseeing, Kölnischer Kunstverein, Köln (2014); și Andra Ursuța: Fartchitectures, the Peep-Hole Art Center, Milano (2014).
Expozițiile de grup selectate includ All of Them Witches, Jeffrey Deitch, Los Angeles (2020); The Warmth of Other Suns: Stories of Global Displacement, The Phillips Collection, Washington, D.C. (2019); Abstract Sex: Nu avem haine, doar echipament, Jana, Torino (2019); Hardcore Erotic Art, Ramiken Crucible, New York (2018); The Pain of Others, Galeria Francois Ghebaly, Los Angeles (2018); a 15-a Bienala de la Istanbul (2017); Giles, Galeria Gagosian, Atena (2016); Anxietate ridicată: noi achiziții, Rubeel Family Collection, Miami (2016); a 13-a Bienala de la Lyon (2015); Busted, The High Line, New York (2013); Expo 1: New York, MoMA PS1, New York (2013).
