Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marți, ca România să-i plătească daune morale de 2500 de euro unui cetățean pentru perioada de mai bine de un an cât a fost deținut în penitenciarul din Deva. Instanța a constatat că în cazul reclamantului au fost încălcate reglementările care interzic tratamentele inumane ori degradante și dreptul la o cale de atac eficientă, cu trimitere la acțiunile în răspundere civilă delictuală.
În reclamația sa către CEDO, Tibor Polgar, un cetățean român de 59 de ani, a arătat că, între 2012 și 2015, a fost deținut în mai multe închisori din țară. A acuzat condițiile de deținere, printre care suprapopularea, igiena precară, lipsa băilor, ventilația insuficientă și spațiul redus pentru depozitarea și consumul alimentelor, dar și felul în care a fost transferat între penitenciare.
În aprilie 2017, a formulat o acțiune în răspundere civilă delictuală împotriva statului, în temeiul articolului 1349 din Codul Civil, chemând în judecată Administrația Națională a Penitenciarelor, trei penitenciare și Ministerul de Interne și cerând 88.000 de euro daune pentru condițiile în care a fost deținut. Tribunalul Alba a considerat că acțiunea era prescrisă pentru perioada anterioară lunii aprilie 2014, astfel că i-a acordat despăgubiri de 500 de euro pentru condițiile în care a fost deținut după această dată în penitenciarul din Deva.
În februarie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că închisoarea din Deva și Administrația Națională a Penitenciarelor trebuie să plătească daunele morale către Tobor Polgar. În plus, instanța a decis că valoarea despăgubirilor nu este derizorie, iar condițiile termenului de prescripție de 10 ani nu au fost îndeplinite în acest caz.
Considerându-se supus unui tratament inuman și degradant în toate închisorile în care s-a aflat, dar și în timpul transferurilor între acestea, Tibor Polgar s-a adresat CEDO pe 16 iulie 2019. În plus, s-a plâns de ineficiența acțiunii sale în răspundere delictuală, cauzată de modul în care instanțele naționale aplică prescripția în materie civilă, dar și de valoarea daunelor morale, pe care a considerat-o prea mică.
CEDO a stabilit că, între 2014 și 2015, când a fost deținut pe penitenciarul Deva, reclamantul a avut la dispoziție un spațiu personal mai mic de trei metri pătrați, astfel că au fost încălcate prevederile referitoare la condițiile de deținere. În schimb, Curtea a respins, ca tardive, plângerile referitoare la condițiile de deținere anterioare anului 2014, și ca nefondată plângerea referitoare la condițiile în care Polgar a fost deținut în închisoarea Gherla.
În urma acestor observații, CEDO i-a acordat lui Tibor Polgar daune morale de 2500 de euro și 200 de euro pentru cheltuieli de judecată.
În cadrul judecării acestui caz, CEDO a remarcat măsurile întreprinse de autoritățile din România pentru a reduce supraaglomerarea din penitenciare. Însă Curtea a observat că, după o scădere până în iunie 2020, tendința de suprapopulare a închisorilor a început să crească timp de șase luni.
DOCUMENT – Comunicatul CEDO referitor la decizia în cazul Polgar împotriva României:
Partajează acest conținut:
