O nouă schemă sofisticată de evaziune fiscală a fost demascată de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF, vizând o firmă cu sediul în județul Neamț, specializată în comerțul cu bijuterii și metale prețioase. Potrivit autorităților fiscale, societatea a orchestrat o rețea fictivă de tranzacționare în colaborare cu trei entități comerciale din Italia, Elveția și Austria. Scopul principal: disimularea unor tranzacții comerciale reale și ascunderea sursei fondurilor.
În centrul acestei scheme se află o societate românească care, deși figura cu o activitate aparent legală în domeniul bijuteriilor din metale prețioase, a fost identificată ca nod principal al unei rețele internaționale cu scopul declarat de a crea aparența unor operațiuni comerciale legale. Astfel, cantități importante de metale prețioase erau transferate fictiv între firme din cele patru țări, în scopul de a oferi unui operator economic italian o proveniență legitimă pentru o parte considerabilă din aceste bunuri.
În paralel, prin aceste tranzacții erau disimulate și transferuri semnificative de fonduri între conturi bancare din Italia și România, în scopul evitării impozitării și al ascunderii provenienței fondurilor.
Pentru a reconstitui traseul real al bunurilor și banilor, inspectorii ANAF au colaborat strâns cu autoritățile fiscale din Elveția, precum și cu alte instituții partenere din spațiul intracomunitar. În urma unui schimb amplu de informații, anchetatorii fiscali au reușit să documenteze caracterul fictiv al tranzacțiilor și lipsa oricărei justificări economice reale pentru acestea.
Ancheta a scos la iveală că societatea românească nu a înregistrat în evidența contabilă veniturile corespunzătoare pentru perioada 2023–2024, omițând totodată să declare și să achite TVA-ul aferent acestor operațiuni. Mai mult, inspectorii au identificat o practică de retragere sistematică a fondurilor din patrimoniul firmei prin conversia acestora în criptomonede, utilizând o platformă internațională de trading.
Odată transformate în criptomonede, sumele obținute din activitățile comerciale erau transferate în portofele virtuale greu de urmărit, dispersate în rețele descentralizate, în afara circuitelor bancare tradiționale. Astfel, beneficiarii reali ai fondurilor puteau evita atât urmărirea fiscală, cât și eventualele măsuri asigurătorii ale statului.
„Este vorba despre un mecanism financiar elaborat, cu multiple etape de disimulare a fondurilor și de spălare a banilor. Conversia în criptomonede a permis ascunderea traseului financiar și retragerea sumelor din patrimoniul societății fără a atrage atenția organelor fiscale”, au declarat surse din cadrul DGAF.
În urma controlului, inspectorii antifraudă au stabilit obligații suplimentare de plată în valoare de peste 72 de milioane de lei, reprezentând TVA, impozit pe profit și alte taxe și contribuții aferente veniturilor nedeclarate.
