În cauza C-233/23 | Alphabet ș.a. CJUE a statuat în 25 februarie următoarele:
1) Articolul 102 TFUE trebuie interpretat în sensul că refuzul unei întreprinderi aflate în poziție dominantă, care a dezvoltat o platformă digitală, de a asigura, la solicitarea unei întreprinderi terțe, interoperabilitatea acelei platforme cu o aplicație dezvoltată de acea întreprindere terță poate constitui un abuz de poziție dominantă chiar dacă platforma respectivă nu este indispensabilă pentru exploatarea comercială a acelei aplicații pe o piață în aval, ci este de natură să facă acea aplicație mai atractivă pentru consumatori, în cazul în care acea platformă nu a fost dezvoltată de întreprinderea aflată în poziție dominantă numai pentru nevoile activității proprii.
2) Articolul 102 TFUE trebuie interpretat în sensul că faptul că atât întreprinderea care a dezvoltat o aplicație și a solicitat unei întreprinderi aflate în poziție dominantă să asigure interoperabilitatea acesteia cu o platformă digitală a cărei titulară este această din urmă întreprindere, cât și că unii concurenți ai primei întreprinderi au rămas activi pe piața aplicației respective și și‑au dezvoltat poziția pe aceasta, deși nu beneficiau de o asemenea interoperabilitate, nu indică în sine că refuzul întreprinderii aflate în poziție dominantă de a da curs acestei solicitări nu putea să producă efecte anticoncurențiale. Este necesar să se aprecieze dacă acest comportament al întreprinderii aflate în poziție dominantă era de natură să împiedice menținerea sau dezvoltarea concurenței, cu luarea în considerare a tuturor împrejurărilor de fapt pertinente.
3) Articolul 102 TFUE trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care un comportament care constă în refuzul unei întreprinderi aflate în poziție dominantă de a asigura interoperabilitatea unei aplicații dezvoltate de o întreprindere terță cu o platformă digitală a cărei titulară este întreprinderea aflată în poziție dominantă poate fi calificat drept abuz în sensul acestei dispoziții, întreprinderea aflată în poziție dominantă poate invoca în mod util, ca justificare obiectivă a refuzului său, inexistența unui model care să permită asigurarea interoperabilității la data la care întreprinderea terță a solicitat un asemenea acces, atunci când acordarea unei asemenea interoperabilități prin intermediul acestui model ar compromite, în sine și având în vedere proprietățile aplicației pentru care se solicită interoperabilitatea, integritatea platformei respective sau siguranța utilizării acesteia sau atunci când ar fi imposibil, din alte motive tehnice, să se asigure interoperabilitatea prin dezvoltarea modelului respectiv. Într‑o situație diferită, întreprinderea aflată în poziție dominantă este obligată să dezvolte un asemenea model într‑un termen rezonabil necesar în acest scop și, dacă este cazul, în schimbul unei contraprestații financiare adecvate, luând în considerare nevoile întreprinderii terțe care a solicitat dezvoltarea, costul real al acesteia și dreptul întreprinderii aflate în poziție dominantă de a obține un beneficiu adecvat.
4) Articolul 102 TFUE trebuie interpretat în sensul că, pentru a aprecia existența unui abuz care constă într‑un refuz al unei întreprinderi aflate în poziție dominantă de a asigura interoperabilitatea unei aplicații dezvoltate de o întreprindere terță cu o platformă digitală a cărei titulară este întreprinderea aflată în poziție dominantă, o autoritate de concurență se poate limita la a identifica piața în aval pe care acest refuz poate să producă efecte anticoncurențiale, chiar dacă această piață în aval este doar potențială, fără ca o asemenea identificare să necesite în mod obligatoriu o definire precisă a pieței produselor și a pieței geografice în discuție.
În anul 2018, Enel a lansat în Italia aplicația JuicePass, care permite conducătorilor auto să localizeze și să rezerve stații de încărcare pentru vehiculele lor electrice. Pentru a facilita navigarea către astfel de borne, Enel a solicitat Google să facă aplicația compatibilă cu Android Auto, sistemul Google care permite accesul direct pe ecranul de bord al vehiculelor la aplicații prezente pe smartphone-uri. Astfel, dezvoltatorii terți își pot adapta aplicațiile la Android Auto datorită template-urilor (modele) furnizate de Google. Google a refuzat să întreprindă acțiunile necesare pentru a asigura interoperabilitatea JuicePass cu Android Auto.
În aceste condiții, Autoritatea de Supraveghere a Concurenței și a Pieței din Italia (AGCM) a aplicat Google o amendă de peste 102 milioane de euro,considerând că acest comportament constituia un abuz de poziție dominantă. Google a contestat această decizie la Consiliul de Stat italian, care a sesizat Curtea de Justiție cu titlu preliminar.
Curtea apreciază că refuzul unei întreprinderi aflate în poziție dominantă care a dezvoltat o platformă digitală de a asigura interoperabilitatea acelei platforme cu o aplicație dezvoltată de o întreprindere terță poate constitui un abuz de poziție dominantă.
Un asemenea abuz de poziție dominantă nu este limitat la ipoteza în care platforma este indispensabilă pentru exercitarea activității solicitantului de acces El poate exista deopotrivă atunci când, astfel cum pare să fie cazul în speță, întreprinderea aflată în poziție dominantă nu a dezvoltat platforma numai pentru nevoile activității proprii, ci în perspectiva de a permite utilizarea acesteia de către întreprinderi terțe, iar această platformă nu este indispensabilă pentru exploatarea comercială a unei aplicații dezvoltate de o asemenea întreprindere terță, ci este de natură să facă această aplicație mai atractivă pentru consumatori.
Refuzul accesului poate produce efecte anticoncurențiale chiar dacă întreprinderea terță care a dezvoltat aplicația și concurenții săi au rămas activi pe piața aplicației respective și și-au dezvoltat poziția pe aceasta, fără a beneficia de interoperabilitatea cu platforma. În această privință, este necesar să se aprecieze dacă refuzul era de natură să împiedice menținerea sau dezvoltarea concurenței pe piața în cauză, cu luarea în considerare a tuturor împrejurărilor de fapt pertinente.
Refuzul unei întreprinderi aflate în poziție dominantă de a asigura interoperabilitatea unei aplicații cu o platformă digitală poate fi justificat prin inexistența unui model pentru categoria de aplicații vizate atunci când acordarea interoperabilității prin intermediul unui asemenea model ar compromite integritatea acelei platforme sau siguranța
utilizării sale ori atunci când ar fi imposibil din alte motive tehnice să se asigure interoperabilitatea prin dezvoltarea modelului respectiv. Totuși, dacă situația este diferită, întreprinderea aflată în poziție dominantă trebuie să dezvolte un astfel de model într-un termen rezonabil, prin intermediul, dacă este cazul, al unei contraprestații financiare adecvate.
Trebuie luate în considerare în acest cadru nevoile întreprinderii terțe care a solicitat dezvoltarea, costul real al acesteia și dreptul întreprinderii aflate în poziție dominantă de a obține un beneficiu adecvat.
