Alocarea de fonduri publice pentru repornirea firmelor, indiferent de dimensiunea acestora, încurajarea dezvoltării producţiei autohtone ori menținerea capacității de transport a firmelor naționale sunt câteva dintre recomandările cuprinse într-un studiu al Academiei Române referitor la pierderile pe termen scurt ca urmare a crize sanitare. Specialiştii Institutului Naţional de Cercetări Economice atenţionează că „o reducere a puterii de cumpărare, cel puțin pentru anumite categorii de gospodării, în condițiile prelungirii perioadei crizei sanitare și a creșterii ratei șomajului poate duce la o creștere a ratei de sărăcie”.
Autorii studiului atrag atenţia că închiderea producției în cele mai multe sectoare de activitate creează probleme de ofertă și în egală măsură, va duce inevitabil, cel puțin pe parcursul unei perioade scurte de timp, dar care poate fi până la unul sau doi ani, la reducerea veniturilor unei părți importante a populației.
Pe lângă aceasta, specialiştii Academiei Române au remarcat că numai la nivelul primei luni de criză sanitară numărul șomerilor a crescut cu 58.000, ceea ce reprezintă în raport cu luna anterioară o creștere în cifre relative de peste 16%.
„Lipsa de reacție pentru încurajarea firmelor indiferent de dimensiunea acestora sau de natura capitalului poate duce la o creștere a ratei șomajului la valori foarte mari în următoarele trei, patru luni. O atenție cu totul aparte trebuie avută în vedere în domeniile de activitate în care suspendarea totală sau parțială a activității va fi menținută în perioada următoare (exemplul în acest caz sunt unitățile economice din sectorul HoReCa)”, se arată în studiul Academiei.
Specialiştii au propus un set de şase măsuri pentru minimizarea pierderilor pe termen scurt din cauza crizei coronavirus:
- Eliminarea cercului vicios al contracției cererii și al ofertei care s-a format ca urmare a apariției crize sanitare;
- O argumentare solidă din care să rezulte că împrumuturile guvernamentale din această perioadă pentru dezvoltarea producției și pentru creșterea investițiilor din economie nu se transferă ca povară generațiilor următoare;
- Menținerea capacității de transport a firmelor naționale;
- Încurajarea dezvoltării producției autohtone (naționale sau locale) în sectoarele de activitate în care există materie primă și piață de desfacere asigurată;
- Dezvoltarea de întreprinderi cu capital românesc sau mixt plasate în lanțul valoric de producție al întreprinderilor multinaționale care asigură dezvoltarea de tehnologie modernă și pătrunderea pe piețele internaționale pentru valorificarea producției interne;
- Investiții în cercetarea științifică românească și dezvoltarea învățământului universitar de elită.
Mai multe detalii puteţi citi în studiul Academiei Române, disponibil mai jos.
