SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege cu impact major asupra arhitecturii Ministerului Public la nivel local, propunând reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii din România (cu excepția celor din municipiul București) într-un sistem unificat la nivel de județ. Miza declarată a inițiativei este o reorganizare administrativă care să concentreze conducerea, să permită o utilizare mai flexibilă a resurselor și să asigure o distribuire mai adaptată a volumelor de activitate, fără a desființa efectiv prezența parchetului în localitățile unde funcționează judecătorii.
În esență, proiectul pornește de la ideea că parchetele de pe lângă judecătorii, altele decât cele din București, nu vor mai exista ca entități distincte pentru fiecare judecătorie, ci vor fi „înglobate” într-o singură structură județeană. Conform expunerii de motive care însoțește proiectul, parchetele respective urmează să fie reorganizate „sub forma unui parchet unic, la nivelul fiecărui județ, cu sediul principal în localitatea reședință de județ și cu sedii secundare permanente în restul localităților în care funcționează judecătoriile din județul respectiv”, cu precizarea expresă că reorganizarea vizează toate județele, mai puțin Municipiul București, unde rămâne modelul de organizare pe sectoare.
Textul normativ propune modificări și completări punctuale la Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Prima intervenție vizează articolul 100 alineatul (2), care, în forma proiectată, clarifică faptul că parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori, precum și parchetele de pe lângă judecătorii organizate la nivelul sectoarelor Municipiului București își păstrează sediile în localitățile în care se află instanțele aferente și au aceeași circumscripție cu acestea, potrivit anexei nr. 1. Practic, prin această formulare, proiectul delimitează explicit regimul Bucureștiului – unde parchetele rămân organizate pe sectoare – de reorganizarea județeană propusă pentru restul țării.
Piesa centrală a proiectului este însă introducerea, după articolul 100, a unui nou articol – art. 101¹ – care instituie arhitectura reorganizării. Potrivit alineatului (1), parchetele de pe lângă judecătorii sunt organizate la nivelul fiecărui sector al Municipiului București, iar în fiecare județ este organizat „un parchet de pe lângă judecătoriile din cadrul județului”. Alineatul (2) stabilește apoi mecanismul de funcționare: parchetul județean își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul județului prin procurorii din sediul principal, situat în localitatea reședință de județ, și prin procurorii din sediile secundare cu activitate permanentă, amplasate în celelalte localități ale județului în care funcționează judecătorii. Cu alte cuvinte, reorganizarea are o dublă natură: pe de o parte, concentrează juridic și managerial structura într-o singură entitate județeană; pe de altă parte, menține în teritoriu sedii secundare permanente, tocmai pentru ca activitatea să continue local acolo unde există deja judecătorii.
Alineatul (3) al noului articol fixează o regulă de circumscripție: circumscripțiile sediului principal și ale sediilor secundare sunt aceleași cu cele ale judecătoriilor din localitățile în care sunt situate aceste sedii, potrivit anexei nr. 1. Alineatul (4) adaugă o consecință importantă pentru cariera magistraților: numirea în funcția de procuror stagiar și numirea în funcția de procuror la parchetele județene se poate face fie la sediul principal, fie la unul dintre sediile secundare, în condițiile legii, ceea ce înseamnă că proiectul nu tratează sediile secundare ca simple puncte de lucru, ci ca unități cu activitate permanentă, în care procurorii pot fi numiți formal și unde își pot desfășura activitatea în mod efectiv.
Pentru flexibilizarea gestionării dosarelor, alineatul (5) introduce posibilitatea ca, prin dispoziția motivată a prim-procurorului parchetului județean, procurorii din cadrul sediului principal să poată efectua sau supraveghea urmărirea penală în cauze aflate în competența teritorială a sediilor secundare. Este o prevedere care își propune să permită mutarea rapidă a resurselor acolo unde presiunea pe dosare este mai mare, fără a fi necesare proceduri administrative greoaie între unități distincte, întrucât acestea nu vor mai fi entități separate, ci părți ale aceleiași structuri județene.
Un alt element cheie este mecanismul de evaluare și redistribuire a posturilor vacante. Alineatul (6) prevede că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la sesizarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, analizează volumul de activitate al parchetelor de lângă judecătorii și, în funcție de rezultate, sesizează ministrul justiției în vederea redistribuirii posturilor vacante de procuror între sediul principal și sediile secundare ale parchetului județean. Redistribuirea nu se poate face însă discreționar: ea necesită avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce introduce un filtru instituțional cu rol de garant al independenței și al echilibrului în gestionarea resurselor umane.
În completare, proiectul intervine și asupra articolului 102 din Legea 304/2022, stabilind că în localitățile unde funcționează sedii secundare ale tribunalelor se înființează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeași circumscripție cu sediile secundare ale instanțelor pe lângă care funcționează. Este o formulare menită să armonizeze conceptul de „sediu secundar permanent” și să întărească ideea că reorganizarea urmărește o structură coerentă, simetrică, între instanțe și parchete.
De asemenea, articolul 105 alineatele (1) și (2) sunt rescrise pentru a ajusta cadrul privind adjuncții din conducerea parchetelor. Noua redactare prevede că, în funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale, procurorul general sau prim-procurorul poate fi ajutat de 1–2 adjuncți, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie poate fi ajutat de un adjunct. În schimb, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, precum și la parchetele de pe lângă judecătorii, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1–3 adjuncți. Modificarea indică o deschidere pentru un sprijin managerial mai consistent în special acolo unde volumul și complexitatea activității justifică acest lucru.
În ceea ce privește județul Bihor, proiectul de lege propune o reorganizare care păstrează prezența teritorială a parchetelor, dar schimbă radical structura lor administrativă. Potrivit anexei modificate la Legea nr. 304/2022, în Bihor va funcționa un singur parchet de pe lângă judecătoriile din cadrul județului, cu sediul principal în municipiul Oradea și cu sedii secundare permanente în Beiuș, Marghita, Aleșd și Salonta.
Astfel, actualele parchete de pe lângă Judecătoria Oradea, Judecătoria Beiuș, Judecătoria Marghita, Judecătoria Aleșd și Judecătoria Salonta nu vor mai funcționa ca unități distincte, ci vor deveni componente ale aceleiași structuri județene. Parchetul din Oradea va dobândi statutul de sediu principal, iar celelalte patru vor deveni sedii secundare cu activitate permanentă.
Circumscripțiile acestora vor rămâne identice cu cele ale judecătoriilor corespunzătoare, ceea ce înseamnă că, din perspectiva competenței teritoriale, activitatea va continua în aceleași limite geografice. Reorganizarea presupune și o schimbare în plan managerial.
Funcțiile de conducere existente la parchetele din Beiuș, Marghita, Aleșd și Salonta vor fi transformate în funcții de execuție la data intrării în vigoare a legii, iar personalul care ocupa aceste funcții va fi reîncadrat pe noile posturi. Conducerea unică a structurii județene va fi exercitată de prim-procurorul parchetului din Oradea, care va deveni prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătoriile din cadrul județului Bihor, până la expirarea mandatului sau a delegării în funcție.
În plan operațional, procurorii vor putea fi numiți atât la sediul principal din Oradea, cât și la oricare dintre sediile secundare. În plus, prim-procurorul va putea dispune, prin act motivat, ca procurorii din cadrul sediului principal să instrumenteze sau să supravegheze cauze aflate în competența teritorială a sediilor secundare, oferind astfel o mai mare flexibilitate în gestionarea volumului de activitate la nivel județean.
Totodată, posturile existente în cadrul parchetelor reorganizate vor fi preluate de noua structură unică, iar personalul își va continua activitatea în sediul unde era încadrat anterior. Bunurile mobile și imobile aflate în folosința actualelor parchete vor fi, la rândul lor, transferate către parchetul județean, pentru a asigura continuitatea activității în Oradea, Beiuș, Marghita, Aleșd și Salonta.
Schimbarea de structură nu rămâne însă la nivel de principiu; ea este transpusă administrativ prin modificarea anexei nr. 1, litera A, care descrie pentru fiecare județ judecătoriile și modul în care se organizează „Parchetul de pe lângă judecătoriile județului”, diferențiind între sediul principal și sediile secundare, precum și localitatea de reședință.
Anexa inventariază explicit județ cu județ, oferind o hartă completă a noii arhitecturi: de la Alba, unde sediul principal ar fi la Alba Iulia, iar sedii secundare la Câmpeni, Aiud, Blaj și Sebeș, până la Vrancea, cu sediul principal la Focșani și sedii secundare la Panciu și Adjud. În Arad, sediul principal este stabilit la Arad, iar sedii secundare la Ineu, Lipova, Gurahonț și Chișineu-Criș;
în Argeș, sediul principal la Pitești, cu sedii secundare la Câmpulung, Curtea de Argeș, Costești și Topoloveni; în Bacău, sediul principal la Bacău, cu sedii secundare la Onești, Moinești, Podu Turcului și Buhuşi;
în Bihor, sediul principal la Oradea, cu sedii secundare la Beiuș, Marghita, Aleșd și Salonta; în Bistrița-Năsăud, sediul principal la Bistrița, cu sedii secundare la Năsăud și Beclean;
în Botoșani, sediul principal la Botoșani, cu sedii secundare la Dorohoi, Săveni și Darabani; în Brașov, sediul principal la Brașov, cu sedii secundare la Făgăraș, Rupea și Zărnești;
în Brăila, sediul principal la Brăila, cu sediu secundar la Făurei; în Buzău, sediul principal la Buzău, cu sedii secundare la Râmnicu Sărat, Pătârlagele și Pogoanele; în Caraș-Severin, sediul principal la Reșița, cu sedii secundare la Caransebeș, Oravița și Moldova Nouă; în Călărași, sediul principal la Călărași, cu sedii secundare la Oltenița și Lehliu-Gară;
în Cluj, sediul principal la Cluj-Napoca, cu sedii secundare la Turda, Dej, Huedin, Gherla;
în Constanța, sediul principal la Constanța, cu sedii secundare la Medgidia, Hârșova și Mangalia; în Covasna, sediul principal la Sfântu Gheorghe, cu sedii secundare la Târgu Secuiesc și Întorsura Buzăului;
în Dâmbovița, sediul principal la Târgoviște, cu sedii secundare la Găești, Pucioasa, Răcari și Moreni;
în Dolj, sediul principal la Craiova, cu sedii secundare la Băilești, Filiași, Segarcea și Calafat; în Galați, sediul principal la Galați, cu sedii secundare la Tecuci, Târgu Bujor și Liești;
în Giurgiu, sediul principal la Giurgiu, cu sediu secundar la Bolintin-Vale; în Gorj, sediul principal la Târgu Jiu, cu sedii secundare la Târgu Cărbunești, Novaci și Motru;
în Harghita, sediul principal la Miercurea-Ciuc, cu sedii secundare la Odorheiu Secuiesc, Toplița și Gheorgheni; în Hunedoara, sediul principal la Deva, cu sedii secundare la Hunedoara, Petroșani, Orăștie, Brad și Hațeg; în Ialomița, sediul principal la Slobozia, cu sedii secundare la Urziceni și Fetești; în Iași, sediul principal la Iași, cu sedii secundare la Pașcani, Hârlău și Răducăneni; în Ilfov, sediul principal la Buftea, cu sediu secundar la Cornetu;
în Maramureș, sediul principal la Baia Mare, cu sedii secundare la Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Târgu Lăpuș și Dragomirești; în Mehedinți, sediul principal la Drobeta-Turnu Severin, cu sedii secundare la Strehaia, Orșova, Vânju Mare și Baia de Aramă;
în Mureș, sediul principal la Târgu Mureș, cu sedii secundare la Sighișoara, Reghin, Târnăveni și Luduș;
în Neamț, sediul principal la Piatra-Neamț, cu sedii secundare la Roman, Târgu-Neamț și Bicaz; în Olt, sediul principal la Slatina, cu sedii secundare la Caracal, Corabia și Balș; în Prahova, sediul principal la Ploiești, cu sedii secundare la Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil și Sinaia;
în Satu Mare, sediul principal la Satu Mare, cu sedii secundare la Carei și Negrești-Oaș; în Sălaj, sediul principal la Zalău, cu sedii secundare la Șimleu Silvaniei și Jibou;
în Sibiu, sediul principal la Sibiu, cu sedii secundare la Mediaș, Agnita, Avrig și Săliște; în Suceava, sediul principal la Suceava, cu sedii secundare la Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Fălticeni, Vatra Dornei și Gura Humorului; în Teleorman, sediul principal la Alexandria, cu sedii secundare la Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Videle și Zimnicea; în Timiș, sediul principal la Timișoara, cu sedii secundare la Lugoj, Deta, Sânnicolau Mare, Făget;
în Tulcea, sediul principal la Tulcea, cu sedii secundare la Babadag și Măcin; în Vaslui, sediul principal la Vaslui, cu sedii secundare la Bârlad și Huși;
în Vâlcea, sediul principal la Râmnicu Vâlcea, cu sedii secundare la Drăgășani, Horezu, Brezoi și Bălcești.
În final, anexa păstrează pentru Municipiul București modelul distinct: pentru fiecare Judecătorie de sector 1–6 este prevăzut Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului respectiv, toate având ca localitate de reședință municipiul București.
Dincolo de harta administrativă, proiectul fixează și modul în care reorganizarea se produce efectiv, prin dispoziții tranzitorii detaliate. Articolul II stabilește că, la data intrării în vigoare a legii, toate parchetele de pe lângă judecătorii, cu excepția celor ale sectoarelor Bucureștiului, se reorganizează potrivit noilor reguli: parchetele din localitățile reședință de județ devin sedii principale, iar cele din celelalte localități devin sedii secundare cu activitate permanentă. În același timp, o schimbare cu potențial impact în plan managerial este prevăzută expres: funcțiile de conducere de procuror din parchetele aflate în localități care nu sunt reședință de județ se transformă în funcții de execuție, cu reîncadrarea personalului care ocupa funcțiile de conducere pe noile funcții. Această soluție este extinsă, prin alineatul (3), și asupra funcțiilor de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate din respectivele parchete, semnalând că reorganizarea atinge nu doar vârful piramidei de decizie, ci și structurile administrative de suport.
Pentru continuitate, alineatul (4) al articolului II arată că prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătoriile din reședința de județ vor exercita conducerea noilor parchete județene, ocupând funcția de prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătoriile din județ până la expirarea mandatului sau a delegării în funcție. Alineatul (5) extinde aceeași logică și asupra celorlalți procurori cu funcții de conducere din parchetul din reședința de județ, precum și asupra personalului auxiliar de specialitate cu funcții de conducere din cadrul acestuia. Alineatul (6) clarifică preluarea posturilor: posturile din parchetele reorganizate sunt preluate de noua structură județeană, iar personalul numit sau încadrat pe acestea își continuă activitatea la sediul principal sau sediul secundar unde era încadrat la data intrării în vigoare. Alineatul (7) reglementează și patrimoniul: bunurile mobile și imobile aflate în folosința parchetelor reorganizate se preiau de către parchetul județean, pentru desfășurarea activității atât la sediul principal, cât și la sediile secundare. În fine, alineatul (8) introduce o etapă administrativă esențială pentru funcționarea noului sistem: ministrul justiției va aproba, cu aviz conform al Secției pentru procurori a CSM, statele de funcții și de personal ale parchetelor județene, ținând seama de dispozițiile tranzitorii și de noile reguli din art. 101¹.
Articolul III se ocupă de dosarele aflate deja în lucru. Cauzele înregistrate anterior intrării în vigoare nu sunt „mutate” arbitrar: ele continuă să fie soluționate de procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul sediilor principale și, respectiv, secundare ale parchetului județean devenit competent. Tot aici se precizează că dispoziția din art. 101¹ alin. (5) – cea care permite prim-procurorului să dea o dispoziție motivată pentru ca procurorii de la sediul principal să lucreze pe cauze din competența sediilor secundare – rămâne aplicabilă, inclusiv în dinamica dosarelor în curs. În plus, apare o clarificare importantă pentru aplicarea Codului de procedură penală: ori de câte ori legea procesual penală se referă la „sediul parchetului din care face parte procurorul”, în cazul parchetelor județene trimiterea se va considera făcută la sediul principal sau, după caz, la sediul secundar cu activitate permanentă unde procurorul își desfășoară efectiv activitatea. Este o soluție menită să evite vidurile de interpretare în procedurile care depind de criteriul sediului parchetului.
În privința calendarului, Articolul IV fixează intrarea în vigoare: legea ar urma să producă efecte la 3 luni de la data publicării, cu o excepție: art. II alin. (8), cel privind statele de funcții și de personal, intră în vigoare la 3 zile de la publicare. Ordinul ministrului justiției prin care se aprobă aceste state se emite în termen de 60 de zile de la publicare și se aplică de la data intrării în vigoare a legii. Prin această succesiune, proiectul își propune să creeze timp pentru reașezarea administrativă înainte ca reorganizarea să devină efectiv operațională.
Din perspectivă practică, proiectul descrie o reorganizare administrativă profundă, dar cu un mesaj explicit: prezența parchetului în teritoriu rămâne, sub forma sediilor secundare permanente. În același timp, puterea de decizie și de conducere se concentrează la nivelul reședinței de județ, acolo unde sediul principal devine nucleul administrativ al parchetului județean. Transformarea funcțiilor de conducere din localitățile non-reședință în funcții de execuție indică o schimbare de filozofie organizațională, în care managementul este centralizat, iar sedii secundare rămân puncte operaționale permanente, nu entități autonome. Pe fondul acestor modificări, rolul procurorului general al PÎCCJ capătă o dimensiune suplimentară în planul managementului resurselor, prin analiza volumului de activitate și sesizarea ministrului justiției pentru redistribuirea posturilor vacante, sub controlul avizului conform al CSM.
Deocamdată, proiectul are statutul unui text aflat în dezbatere publică. Pentru a produce efecte, el trebuie adoptat la nivel guvernamental, apoi de Parlament, promulgat de Președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Abia după parcurgerea acestor pași și după împlinirea termenelor prevăzute de Articolul IV, reorganizarea descrisă – parchet unic pe județ cu sediu principal în reședința de județ și sedii secundare permanente în restul localităților cu judecătorii, păstrarea organizării pe sectoare în București, preluarea posturilor și bunurilor, transformarea funcțiilor de conducere în execuție în afara reședințelor, regimul cauzelor în curs și noile reguli de interpretare a noțiunii de „sediu al parchetului” în procedura penală – poate deveni realitate administrativă și instituțională în Ministerul Public.
Partajează acest conținut:
