Proiect european privind introducerea inteligenței artificiale în justiție

Într-o perioadă marcată de turbulențe instituționale și de un climat de neîncredere tot mai adânc între cetățeni și stat, România primește o invitație care ar putea schimba fundamental arhitectura sistemului său de justiție. Franța a invitat România să participe la un amplu proiect european dedicat introducerii inteligenței artificiale (AI) în domeniul justiției, după cum a anunțat ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Proiectul se înscrie sub umbrela digitalizării sistemului judiciar european, un efort comun de modernizare care încearcă să răspundă unor provocări tot mai complexe: creșterea volumului de dosare, nevoia de transparență, costurile administrative și, nu în ultimul rând, deficitul de încredere publică.

„Și pe noi ne preocupă utilizarea inteligenței artificiale în justiție. Nu putem lăsa inteligenței artificiale să tranșeze un raport de drept. Este cu adevărat o provocare a viitorului”, a declarat ministrul Marinescu, subliniind că AI nu va substitui niciodată rațiunea umană din spatele actului de justiție, ci va funcționa ca un instrument auxiliar – un sprijin tehnologic menit să ușureze munca magistraților și să scurteze timpul de soluționare a cauzelor.

Digitalizarea justiției, despre care se vorbește de ani buni, începe să capete tot mai mult contur. Dosarele electronice, sistemele de gestionare digitală a probelor, instrumentele de căutare automată a jurisprudenței și platformele de soluționare alternativă a litigiilor (ADR) sunt deja implementate în unele state europene. România se află însă la începutul acestui drum.

Ministrul Marinescu a detaliat că noul proiect european are ca scop armonizarea standardelor tehnologice și eticeprivind utilizarea AI în sistemele judiciare. Totodată, el a atras atenția asupra riscurilor inerente acestei transformări:

„Digitalizarea justiției este un exemplu grăitor. Dosarele electronice, inteligența artificială, soluționarea alternativă a litigiilor – toate acestea aduc eficiență, dar ridică întrebări etice. Cine este responsabil pentru o decizie luată cu ajutorul unui algoritm? Cum asigurăm transparența și controlul democratic?”

Sunt întrebări care nu țin doar de tehnologie, ci și de filosofia statului de drept. Dacă algoritmii vor fi integrați în proceduri judiciare – fie și în scopuri pur administrative –, va fi nevoie de noi garanții legale, de audituri independente și de o cultură profesională capabilă să înțeleagă și să controleze aceste instrumente.

„Sistemul de justiție nu trebuie să se închidă în sine, ci să devină mai deschis, mai participativ, mai uman. Trebuie să cultivăm nu doar competența juridică, ci și empatia, discernământul și responsabilitatea”, a subliniat ministrul, conturând o viziune care depășește simpla digitalizare tehnică și atinge dimensiunea morală a actului de justiție.

În mod paradoxal, anunțul a trecut aproape neobservat în spațiul public, umbrit de tensiunile din interiorul sistemului judiciar – greve, nemulțumiri salariale, dosare întârziate și un sentiment general de blocaj instituțional. Cu toate acestea, invitația Franței marchează o recunoaștere internațională a eforturilor României de a se alinia la tendințele europene în materie de justiție digitală.

Participarea la un astfel de proiect presupune însă nu doar voință politică, ci și capacitate administrativă, infrastructură tehnologică și, mai ales, încrederea profesioniștilor din sistem. În absența acestora, orice algoritm, oricât de avansat, riscă să devină un instrument opac într-un mecanism deja fragil.

În același context, Ministerul Justiției a anunțat și un proiect de lege privind integritatea funcției publice, elaborat în perspectiva aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Noua lege ar urma să consolideze etica și transparența în exercitarea funcțiilor publice, oferind un cadru coerent de prevenire a corupției și de sancționare a abaterilor disciplinare. Deși detaliile nu au fost încă făcute publice, este de așteptat ca proiectul să fie supus dezbaterii în perioada următoare, într-un moment în care încrederea în instituțiile statului se află la cote minime.

„Justiția viitorului nu va fi doar digitală, ci și profund umană. Acolo unde algoritmii se opresc, începe discernământul”, – Radu Marinescu, ministrul Justiției.