Proiect de lege vizând decontarea directă obligatorie la contractele RCA | Potențiale modificări ale Legii 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie

Material realizat de avocat stagiar Ligia Maria Văsuț – Societatea Civilă de Avocați Mureșan-Silaghi

I. Context

La 27.01.2020 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor un proiect legistativ¹, spre dezbatere publică, vizând modificarea Legii 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.

Până în prezent proiectul de lege nu a fost adoptat, însă, potrivit Notei de fundamentare² ce îl însoțește, se propune modificarea prevederilor Legii nr. 132/2017 prin intermediul unei ordonanței de urgență tocmai pentru a fi evitată o procedură parlamentară de lungă durată, având în vederea necesitatea reglementării dată și de contextul BREXIT. Mecanismul de decontare directă nu reprezintă o noutate legislativă, fiind utilizat în mai multe state europene. În România, serviciul de asigurare de decontare directă poate fi regăsit sub forma unei clauze contractuale – facultativ și supus unor costuri adiționale.

În acest context se propune modificarea mecanismului de decontare directă, în sensul transformării acestuia într-un serviciu obligatoriu oferit de asigurator asiguratului. Acest serviciu presupune că persoana prejudiciată se va putea adresa direct asiguratorului la care aceasta are încheiată asigurarea RCA pentru recuperarea prejudiciului, urmând ca asiguratorul să recupereze ulterior sumele de la asiguratorul RCA al persoanei vinovate.

Scopul declarat al modificărilor legislative vizează simplificarea raporturilor referitoare la despăgubiri, protecția financiară a persoanei prejudiciate prin reducerea termenului de acordare a despăgubirilor, dar și încurajarea soluționării pe cale amiabilă a dosarelor referitoare la daunele provenite din accidente auto. Aceste modificări sunt binevenite, deoarece în practică procesul de despăgubire este în repetate rânduri îngreunat de faptul că daunele se achită de asiguratorul persoanei vinovate, nu direct de asiguratorul persoanei prejudiciate.

II. Modalitatea de funcționare

Potrivit art. 26 din Proiectul de lege în discuție, decontarea directă se ofertează de către asiguratorii RCA. Foarte important, persoana prejudiciată va putea aviza dauna la propriul asigurator RCA și va beneficia de acest serviciu doar dacă sunt îndeplinite cumulativ (concomitent) următoarele condiții:

• accidentele auto se produc pe teritoriul României;
• vehiculele implicate în accidente sunt înmatriculate/înregistrate în România;
• prejudiciile au rezultat în urma unui eveniment produs exclusiv între două vehicule;
• ambele vehicule implicate în accidentul auto au asigurare RCA valabilă la data evenimentului;
• din accident au rezultat prejudicii exclusiv în cazul vehiculelor.

Acest serviciu nu înlătură dreptul persoanei prejudiciate de a exercita acțiunea directă împotriva asiguratorului RCA al persoanei vinovate, alegerea aparținând asiguratului.

Dacă asiguratul optează pentru serviciul de decontare directă, asiguratorul persoanei prejudiciate va verifica valabilitatea asigurărilor RCA ale vehiculelor implicate în accident, prin interogarea bazei de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României. Dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai sus, va acorda persoanei prejudiciate despăgubiri.

După efectuarea plății către persoana prejudiciată, asiguratorul va înainta o cerere de rambursare -însoțită de documentele justificative pe baza cărora a fost stabilită răspunderea – către asiguratorul RCA al persoanei vinovate, cel din urmă fiind obligat să achite sumele în maximum 10 zile de la cerere.

Dacă asiguratorul RCA al persoanei vinovate nu îndeplinește integral obligația de plată în termenul de 10 zile, acesta va plăti penalități de 0,2% pe zi de întârziere. Actul prin care asiguratorul RCA al persoanei prejudiciate a stabilit cuantumul despăgubirii și în baza căruia a efectuat plata constituie titlu de creanță. La expirarea termenului de 10 zile și în lipsa plății, titlul de creanță devine, prin efectul legii, titlu executoriu, apt a demara procedura executării silite.

• [1] https://mfinante.gov.ro/ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative
• [2] https://mfinante.gov.ro/documents/35673/1020142/nfproiectOUGmodifRCA26012021.pdf

CITIȚI de același autor: Crăciun în pandemie, măsuri generale aplicabile pe întreg teritoriul țării