Președinții celor 16 curți de apel din România au transmis, în data de 10 noiembrie 2025, un mesaj public de solidaritate cu Înalta Curte de Casație și Justiție și cu președinta instanței supreme, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor, presiunilor și campaniei de discreditare desfășurate în ultimele zile în spațiul public, conform sursei citate luju.ro.
Semnatarii atrag atenția că aceste atacuri nu reprezintă simple critici punctuale, ci se înscriu într-un demers concertat de vulnerabilizare a întregului sistem judiciar. Discreditarea publică a instanței supreme și a conducerii acesteia, prin manipulare și dezinformare, afectează funcționarea tuturor instanțelor din România, de la curțile de apel până la judecătorii, slăbind astfel încrederea cetățenilor în actul de justiție.
„Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem”, subliniază președinții curților de apel, amintind că autoritatea ÎCCJ este esențială pentru menținerea echilibrului instituțional și pentru garantarea unei justiții independente și funcționale.
În comunicatul comun, șefii curților de apel afirmă răspicat că:
- independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;
- demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;
- nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.
Aceștia arată că reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul căilor extraordinare de atac este o procedură legală, prevăzută de mecanismele statului de drept, și nu poate fi calificată ca „abuz”, întrucât vizează respectarea principiilor fundamentale: prevalența adevărului și a dreptății.
Totodată, președinții curților de apel atrag atenția asupra riscului ca presiunile exercitate de reprezentanți ai puterii executive, manifestate prin atacuri publice, declarații inflamatorii sau acțiuni mediatice coordonate, să se transforme într-o tentativă de subordonare a puterii judecătorești.
„Discreditarea continuă și agresivă a instanței supreme și a președintelui acesteia par a fi noile ‘valori’ după care se ghidează structura statală a țării”, se arată în mesajul comun, semnat de președinții tuturor celor 15 curți de apel civile și ai Curții Militare de Apel.
Semnatarii reafirmă unitatea corpului judiciar și fac apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești, subliniind că justiția se înfăptuiește prin Înalta Curte de Casație și Justiție, orice atac asupra acestei instituții echivalând cu o abatere periculoasă de la principiile statului de drept.
În încheiere, președinții curților de apel se declară solidari cu poziția ÎCCJ și reafirmă principiile care guvernează funcționarea unei justiții independente:
- justiția nu se negociază și nu cedează presiunilor;
- justiția nu cere privilegii, ci respectarea locului și rolului său constituțional;
- colaborarea loială între puterile statului este singurul cadru în care România poate rămâne o democrație funcțională.
Comunicatul este semnat de președinții Curților de Apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara, Târgu Mureș și Curtea Militară de Apel.
Postăm comunicatul de presă al Președinților Curților de Apel remis publicității azi, 10 noiembrie:
Apararea instantei supreme este apararea Justitiei din Romania
Presedintii curtilor de apel din Romania isi exprima public sprijinul fata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si fata de presedintele acesteia, doamna judecator Lia Savonea, in contextul atacurilor si presiunilor, fara precedent, exercitate in spatiul public.
Justitia romana este un sistem unitar. Autoritatea instantei supreme garanteaza echilibrul intregului edificiu jurisdictional. Atunci cand inalta Curte este supusa discreditarii, ridiculizarii sau presiunilor publice, efectul se propaga inevitabil catre toate instantele din tara si afecteaza increderea in toti judecatorii.
Cum potrivit art. 126 din Constitutia Romaniei, justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, consideram ca ceea ce se intampla in aceste zile cu Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este doar o atingere adusa conducerii instantei supreme, ci o slabire a justitiei in ansamblu.
Lovirea varfului piramidei judiciare echivaleaza cu vulnerabilizarea intregului sistem — de la curtile de apel, la tribunale si judecatorii — si cu afectarea increderii societatii in capacitatea judecatorilor de a-si indeplini rolul constitutional. Discreditarea publica a presedintelui instantei supreme, prin manipulare si dezinformare, creioneaza arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o indepartare periculoasa de la democratie prin afirmarea arbitrariului ca politica a statului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie sprijinita, pentru ca apararea sa inseamna apararea drepturilor si libertatilor fiecarui cetatean, inseamna mentinerea statului in matca democratiei.
Procedurile judiciare nu sunt abuzuri asa incat reformarea unor hotarari definitive prin intermediul unor cai extraordinare de atac nu reprezinta altceva decat afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenta adevarului si a dreptatii.
Subliniem ca in nicio democratie, o putere in stat nu cere socoteala altei puteri in stat, in strada, prin manipulare si conduite subversive mimand empatia pentru categorii defavorizate si proiectand asupra corpului magistratilor eticheta de dusmani ai poporului, declansand astfel o lupta de clasa imaginara.
Statul prin exponentii sai politici are obligatia sa creasca nivelul de trai al populatiei, sa protejeze, sa uneasca, sa regleze prin mecanisme legitime si coerente, nu sa dezbine si sa polarizeze impartind societatea in buni si rai, corupti si onesti.
Lipsa capacitatii si a disponibilitatii functionale pentru dialog a exponentilor puterii executive in vederea intelegerii mecanismelor juridice in baza carora isi desfasoara activitatea instanta suprema, arata nevoia acestora de subjugare a puterii judecatoresti, pilon fundamental al statului de drept si de confiscare a statului.
Necunoasterea sau ignorarea crasa si nescuzabila a Constitutiei si legilor statului, a principiilor organizarii si functionarii statului de drept si aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continua si agresiva a instantei supreme si a presedintelui acesteia par a fi noile ‘valori’ dupa care se ghideaza structura statala a tarii.
In aceste momente, reafirmam unitatea corpului judiciar si responsabilitatea comuna de a apara independenta justitiei si statul de drept, demnitatea functiei de judecator si increderea cetatenilor in institutiile fundamentale ale statului.
Facem apel la respectarea statutului constitutional al puterii judecatoresti si la protejarea autoritatii instantei supreme, ca garantie a unui stat de drept functional.
Ne alaturam, in mod solidar, pozitiei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, lansam un apel la ratiune ramanand loiali urmatoarelor valori care stau la temelia statului de drept:
– independenta judecatorilor nu poate fi negociata sau conditionata de reactii publice;
– demnitatea conducerii instantei supreme este parte integranta a prestigiului justitiei;
– nicio forma de presiune sau intimidare publica nu poate influenta actul de judecata.
In acest context, afirmam raspicat ca justitia nu se negociaza si nu cedeaza niciunei forme de presiune, justitia nu cere si nu accepta privilegii, ci respectarea locului si rolului sau intr-o societate democratica, pretinzand celorlalte puteri in stat respectarea standardelor de colaborarea loiala interinstitutionala si de manifestare in acord cu statutul si prerogativele de puteri in stat.
Justitia se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie, ori nevoia constanta si viscerala, coordonata minutios, de denigrare a acestei institutii, exprima nevoia de totalitarism si arbitrar a celor ce o promoveaza, protectia dreptului cetateanului de rand, atat de clamat in discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizeaza dezinformarea si captarea.
Judecator Oana Maria Petrascu, presedinta Curtii de Apel Alba Iulia
Judecator Ionela-Diana Patrasc-Balan, presedinta Curtii de Apel Bacau
Judecator Daniela Niculeasa, presedinta Curtii de Apel Brasov
Judecator Liana Nicoleta Arsenie, presedinta Curtii de Apel Bucuresti
Judecator Dana Cristina Girbovan, presedinta Curtii de Apel Cluj
Judecator Alina-Gabriela Jurubita, presedinta Curtii de Apel Constanta
Judecator Manuela Cristina Berceanu, presedinta Curtii de Apel Craiova
Judecator Doru Benescu, presedintele Curtii de Apel Galati
Judecator Diana-Mihaela Cheptene-Micu, presedinta Curtii de Apel Iasi
Judecator Florica Roman, presedinta Curtii de Apel Oradea
Judecator Emilia Raluca Trandafir, presedinta Curtii de Apel Pitesti
Judecator Paul Mihail Fratilescu, presedintele Curtii de Apel Ploiesti
Judecator Titiana Ilies, presedinta Curtii de Apel Suceava
Judecator Maria Cristina Dica, presedinta Curtii de Apel Timisoara
Judecator Ioana Delia Lucaci, presedinta Curtii de Apel Targu Mures
Judecator Petre Valentin Badita, presedintele Curtii Militare de Apel”.
Partajează acest conținut:
