Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern publicat joi, 2 octombrie, de Ministerul Educației și Cercetării, Executivul intenționează să elimine 14.048 de posturi din învățământul preuniversitar de stat.
Documentul prevede o reducere a numărului total de posturi de la 307.900 la 293.852, o tăiere care lovește direct în stabilitatea sistemului și încrederea cadrelor didactice. Cu toate acestea, Ministerul Educației nu a oferit niciun document detaliat care să explice ce fel de posturi vor fi eliminate, ce categorii de angajați sunt vizate, care județe vor fi afectate sau dacă este vorba despre posturi ocupate sau vacante.
În nota de fundamentare, ministerul condus de Daniel David se limitează la o mențiune vagă: că măsurile din Legea 141/2025 „au influențat implicit numărul de posturi”. Niciun tabel, niciun grafic, nicio analiză de impact. Într-o perioadă în care educația românească este marcată de lipsa profesorilor calificați, de școli subfinanțate și de un deficit cronic de personal în mediul rural, o asemenea decizie pare mai degrabă un exercițiu de austeritate contabilă decât o reformă gândită.
Decizia vine la doar câteva luni după ce ministrul Educației făcea promisiuni ferme că nu vor exista concedieri. Pe 7 iulie, chiar în ziua adoptării Legii 141/2025 – legea austerității, cum a fost supranumită –, Daniel David posta pe site-ul ministerului un mesaj menit să liniștească sistemul:
„Creșterea normei didactice săptămânale cu două ore se va face din ore libere – avem peste 30.000 de norme didactice care nu sunt prinse în regim de titularizare, viabilitate sau continuitate. Nimeni nu își va pierde locul de muncă și vom trata fiecare situație specifică în interesul cadrului didactic, al elevului și al sistemului de educație.”
Declarația era în linie cu ceea ce ministrul anunțase și la începutul verii. Pe 5 iunie, el vorbea despre două „linii roșii” pe care ministerul nu le va depăși: fără concedieri și fără pierderea fondurilor pentru educație. Astăzi, ambele promisiuni s-au dovedit goale de conținut.
În doar două luni, aceeași instituție care garanta că „nimeni nu își va pierde locul de muncă” propune un act normativ care reduce peste 14.000 de posturi, fără nicio analiză clară a consecințelor asupra elevilor, profesorilor și comunităților școlare.
Ministerul Educației a încercat să justifice tăierile prin formulări birocratice și ambigue, invocând efectele „implicite” ale legii 141/2025. În realitate, această lege a introdus primele măsuri de austeritate ale Guvernului Bolojan, cu accent pe raționalizarea cheltuielilor publice și creșterea eficienței instituțiilor de stat.
Însă, în lipsa unei fundamentări serioase, decizia pare mai degrabă o reacție la constrângerile bugetare și la presiunile Ministerului Finanțelor decât o măsură strategică de reformă. Niciun oficial nu a explicat dacă posturile tăiate corespund unor norme neocupate sau dacă vor fi afectați profesori titulari.
Mai mult, sindicatele din educație avertizează că multe dintre aceste posturi sunt ocupate în școlile din mediul rural, acolo unde deficitul de cadre didactice este deja critic. Reducerea lor ar putea duce la comasări de clase, la supranormarea profesorilor și la pierderi de calitate în procesul educațional.
La mijlocul lunii septembrie, ministrul Daniel David recunoștea public că ministerul are nevoie de 2 miliarde de lei la rectificarea bugetară pentru a acoperi salariile și bursele elevilor. În același timp, el minimaliza îngrijorările din sistem, declarând că temerile privind colapsul educației sunt doar „mituri”.
Guvernul Bolojan a decis, ulterior, majorarea țintei de deficit bugetar de la 7% la 8,4% din PIB, ceea ce a însemnat un plus de 24,5 miliarde de lei disponibili prin împrumuturi. Cu toate acestea, Educația a primit doar 140 de milioane de lei, o sumă de peste 14 ori mai mică decât necesarul declarat.
Prin contrast, Autoritatea Electorală Permanentă a primit 169 de milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor din campania prezidențială – mai mult decât Ministerul Educației. În același timp, bugetul Cercetării, deja cel mai mic din Uniunea Europeană, a fost redus cu 27 de milioane de lei.
Astfel, în timp ce guvernul invoca lipsa banilor pentru salarii, alegea să prioritizeze alte domenii, demonstrând că educația rămâne, și în noua administrație, ultima pe lista de priorități.
Situația din educație se înscrie într-un context mai amplu al reformelor administrative întârziate. Pe 1 octombrie, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declara că reforma administrației locale „trebuia inclusă în pachetul 2” de măsuri și este deja întârziată cu o lună.
„Nu o să facem un impact înainte de a avea o înțelegere politică”, afirma Nazare, recunoscând practic blocajul din interiorul coaliției.
În ședința de joi, Guvernul Bolojan a discutat doar în primă lectură o ordonanță privind administrația centrală, fără să adopte măsuri concrete. Pentru administrația locală, Executivul a lansat o platformă online – gov.ro/aal – unde pot fi consultate datele privind numărul de locuitori, cheltuielile și posibilele scenarii de reducere.
Însă, în educație, nu există nici măcar o platformă publică. Nu s-a publicat nicio listă a posturilor care vor fi desființate, niciun document de impact și nicio analiză privind efectele asupra comunităților școlare.
Specialiștii atrag atenția că școlile din mediul rural, consilierii școlari și cadrele care lucrează cu elevi cu cerințe educaționale speciale vor fi printre cele mai afectate. Potrivit unei analize realizate de Edupedu.ro, aceste segmente, deja fragile, riscă să intre într-un blocaj instituțional, în lipsa unor politici de compensare.
