Într-un gest legislativ cu profunde implicații sociale și juridice, Parlamentul României a depus, miercuri, 8 octombrie 2025, un amplu proiect de lege care modifică și completează Codul Penal și Legea audiovizualului. Actul normativ introduce pentru prima dată în legislația românească incriminarea expresă a căsătoriei și conviețuirii forțate, o realitate care, deși condamnată moral, era până acum tratată fragmentar în dreptul penal, fără o reglementare coerentă și specifică.
Inițiativa, născută din necesitatea de a combate abuzurile comise sub pretextul tradiției sau al onoarei, modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal prin introducerea unui nou articol – 209¹, intitulat „Căsătoria și conviețuirea forțate” – și a unor completări semnificative la art. 182 privind formele de exploatare. Astfel, potrivit noilor dispoziții, determinarea unei persoane majore sau a unui minor care a împlinit vârsta de 16 ani să încheie o căsătorie ori să conviețuiască într-o relație asemănătoare aceleia dintre soți, prin mijloace precum constrângerea, răpirea, inducerea în eroare, abuzul de autoritate, profitarea de vulnerabilitatea victimei ori oferirea de bani sau alte foloase materiale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani. În formele agravate, pedepsele pot ajunge până la 10 ani, iar dacă faptele au fost urmate de moartea victimei, sancțiunea poate atinge 18 ani de detenție.
Textul legislativ configurează o arhitectură penală detaliată, menită să acopere toate situațiile de constrângere directă sau indirectă. Astfel, legea sancționează și transportarea unei persoane în alt stat cu scopul de a o forța să se căsătorească, împiedicarea acesteia să se întoarcă în țară, precum și determinarea minorilor sub 16 ani să intre într-o relație asemănătoare căsătoriei. În aceste cazuri, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă victima are sub 14 ani sau diferența de vârstă depășește cinci ani, limitele de pedeapsă cresc la 10 sau chiar 12 ani.
Legea prevede o listă amplă de circumstanțe agravante, menite să reflecte gravitatea faptelor comise în contexte de violență, abuz sau discriminare. Printre acestea se numără folosirea armelor, administrarea de substanțe care afectează discernământul victimei, producerea de vătămări corporale sau amenințarea cu moartea, comiterea faptei de către un funcționar public, un preot sau o altă persoană care poate oficia căsătorii civile sau religioase, ori săvârșirea faptei din motive de onoare, reputație, gen, etnie, religie sau orientare sexuală. Prin aceste prevederi, legiuitorul încearcă să elimine orice posibilitate de justificare culturală sau morală a unei practici care, de fapt, reprezintă o formă de violență și de exploatare.
Un aspect notabil al noii reglementări îl constituie protecția acordată celor forțați să participe la asemenea fapte. Persoanele constrânse la căsătorie sau conviețuire nu sunt pedepsite, indiferent de vârsta lor, iar consimțământul minorului sub 16 ani nu poate constitui cauză justificativă. Totodată, legea introduce dispoziții menite să încurajeze denunțarea abuzurilor: făptuitorii care își recunosc vina și facilitează identificarea altor persoane implicate beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă, iar cei care denunță fapta înainte ca autoritățile să fie sesizate sunt exonerați de răspundere penală.
Într-un efort de a descuraja complicitatea socială la asemenea practici, legea introduce și sancțiuni pentru persoanele care, deși conștiente de situația ilegală, contribuie la organizarea sau celebrarea acestor evenimente. Sunt astfel pasibile de închisoare între 6 luni și 2 ani ori amendă persoanele care organizează mese festive, oferă servicii foto-video, vestimentație specifică, transport sau cazare în contextul unei așa-zise „nunți” ori „logodne” între minori sub 16 ani, sau cele care oficiază slujbe religioase ori alte ceremonii similare. În plus, legea dispune confiscarea tuturor bunurilor, valorilor sau sumelor de bani oferite în schimbul unei căsătorii forțate, consolidând astfel principiul potrivit căruia niciun avantaj material nu poate fi invocat pentru a legitima o încălcare a demnității umane.
Reforma nu se limitează însă la domeniul penal. Într-un gest de responsabilizare colectivă, legiuitorul intervine și asupra Legii audiovizualului nr. 504/2002, instituind o măsură cu caracter educativ și preventiv fără precedent. Astfel, toate posturile de radio și televiziune vor fi obligate, începând cu trei zile de la publicarea legii, să difuzeze zilnic, în intervalul orar 18.00–22.00, la finalul calupurilor publicitare, trei mesaje de avertizare publică privind caracterul infracțional al căsătoriilor și conviețuirilor forțate. Acestea vor suna astfel:
„Determinarea unui minor cu vârsta mai mică de 16 ani la stabilirea unei relații asemănătoare aceleia dintre soți încalcă drepturile fundamentale ale copiilor și se pedepsește cu închisoarea.”
„Constrângerea unei persoane majore sau minore la încheierea unei căsătorii sau la conviețuire asemănătoare aceleia dintre soți se pedepsește cu închisoare.”
„Oferirea oricăror servicii pentru ceremonii de nuntă sau logodnă pentru minori care nu au împlinit vârsta de 16 ani este infracțiune.”
Partajează acest conținut:
