Ministerul Finanțelor propune un cadru legislativ solid pentru a pune capăt ambiguităților din domeniul criptoactivelor. Un proiect de ordonanță de urgență, recent lansat în dezbatere publică, vizează armonizarea legislației naționale cu standardele europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2023/1114, care reglementează piețele cripto la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivul inițiativei este dublu: pe de o parte, conturarea atribuțiilor autorităților statului în ceea ce privește supravegherea entităților din ecosistemul cripto; pe de altă parte, instituirea unui sistem coerent de autorizare și control, menit să protejeze utilizatorii și să stabilizeze o piață aflată într-o creștere accelerată.
Textul propus identifică două instituții-cheie care vor avea un rol central în administrarea domeniului cripto:
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va veghea asupra activităților legate de emiterea anumitor tipuri de tokenuri – mai precis, cele reprezentând active (ART – Active Reprezentative Tokenizate) – dar și asupra altor forme de criptoactive care nu intră în categoria monedei electronice. Tot ASF va avea în sarcină autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii cripto, inclusiv a celor care operează bancomate de tip Crypto ATM.
Banca Națională a României (BNR) va rămâne autoritatea competentă pentru instituțiile de credit și pentru entitățile emitente de monedă electronică, în acord cu cerințele prudențiale deja existente. De asemenea, BNR va îndeplini și responsabilități de bancă centrală și autoritate de rezoluție în domeniul cripto, conform normelor europene.
Pentru a evita suprapunerile de competențe, proiectul stabilește o colaborare instituțională clară între ASF și BNR, mai ales în cazurile care implică furnizarea de servicii cripto de către entități supravegheate de BNR.
Orice entitate care dorește să furnizeze servicii legate de criptoactive în România va trebui să obțină autorizație de la ASF. Condițiile de eligibilitate impun o serie de cerințe clare, printre care:
- lipsa datoriilor fiscale restante;
- inexistența unor condamnări penale definitive pentru persoane din conducerea societății;
- lipsa antecedentelor fiscale negative pentru acționari și reprezentanți legali.
În plus, cei care instalează bancomate de tip Crypto ATM vor fi obligați să obțină avize tehnice din partea Institutului Național de Cercetare în Informatică (ICI) și Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). De asemenea, vor trebui să implementeze tehnologii care să permită ASF accesul în timp real la datele tranzacționale și la informații privind identitatea utilizatorilor.
Echipamentele Crypto ATM vor trebui să respecte standarde riguroase: criptare avansată, sisteme de autentificare a utilizatorilor, monitorizare video și amplasarea în locații conforme cu normele de securitate. Utilizatorii vor fi informați în mod clar despre comisioanele percepute și riscurile implicate.
Pentru nerespectarea normelor, autoritățile vor putea aplica o gamă variată de sancțiuni, de la amenzi administrative până la interzicerea activităților ilegale. În cazurile grave, ASF va putea solicita încetarea completă a operațiunilor entităților care încalcă legislația.
Entitățile deja active în domeniu vor beneficia de o perioadă de tranziție pentru a se adapta la noile cerințe și a-și completa dosarele de autorizare. De asemenea, acestea vor plăti o taxă de supraveghere echivalentă cu 0,5% din veniturile realizate din activitățile cripto reglementate.
Prin crearea unui cadru legal clar, România urmărește să stimuleze dezvoltarea pieței cripto într-un mod sustenabil, protejând în același timp consumatorii. Implementarea normelor europene va oferi participanților certitudine juridică și va deschide drumul către integrarea unor soluții financiare alternative, inovatoare și eficiente.
La nivel macroeconomic, reglementarea pieței cripto contribuie la prevenirea unor posibile riscuri sistemice care ar putea apărea din dezvoltarea necontrolată a acestor tehnologii. De asemenea, este de așteptat ca noile norme să sprijine adoptarea largă a așa-numitelor stablecoins – criptoactive care își mențin valoarea prin raportare la active tradiționale – fenomen care, în absența unor reglementări clare, ar putea afecta politicile monetare sau suveranitatea valutară.
Proiectul urmărește să asigure o concurență loială între actorii de pe piața cripto, atât la nivel național, cât și european. Nu se preconizează conflicte cu normele privind concurența sau ajutoarele de stat. Din contră, mediul de afaceri ar putea beneficia de o creștere a încrederii investitorilor, datorită clarității legislative și predictibilității reglementărilor.
Pentru prima dată într-un cadru normativ românesc, sunt avute în vedere și implicațiile de mediu ale activităților din domeniul cripto. Furnizorii de servicii și emitenții de tokenuri vor fi obligați să raporteze informații despre impactul activității lor asupra climei și consumului energetic, în linie cu cerințele europene privind sustenabilitatea.
Proiectul de ordonanță al Ministerului Finanțelor marchează o etapă esențială în maturizarea pieței cripto din România. Prin stabilirea unui sistem clar de reguli și responsabilități, autoritățile urmăresc să transforme un sector perceput adesea ca instabil într-un domeniu reglementat, competitiv și sigur pentru toți participanții – de la investitori și consumatori, până la dezvoltatori și furnizori de servicii.
