WWF România și Agent Green au avut reacții dure la adresa noului Cod Silvic adoptat în ultima ședință de Executiv. Acestea susțin că pădurile din România vor fi transformate în plantații similare celor din agricultură. ONG-ul WWF România susține că noul Cod Silvic va genera însă mai multe probleme grave pentru silvicultura din România decât soluțiile de suprafață pe care le invocă. Prevederile noului proiect contravin flagrant, susțin reprezentanții ONG-ului de mediu, direcțiilor strategice de acțiune stabilite prin Strategia Națională pentru Păduri (SNP30), ceea ce înseamnă că firul roșu al reformelor necesare pentru sectorul forestier din România este practic deturnat.
„Vreme de peste trei ani, Guvernul a construit alături de factorii interesați invitați să se implice, o viziune pentru păduri, pe care si-a asumat-o cu mândrie ca jalon al PNRR. Însă, după niciun an, același Guvern o aruncă practic la maculatură. Un „artificiu” prin care Romania irosește o șansă istorică pentru a pune bazele unor politici clare și sănătoase pentru păduri. Spunem asta pentru că, odată ajuns în Parlament, este foarte greu ca o sumă de amendamente disparate să reușească să transpună direcțiile strategice asumate de România și să dea coerența și predictibilitatea necesare pentru o lege cu o astfel de importanță”, a declarat Radu Vlad, managerul programelor de păduri și proiecte regionale la WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură)
WWF România prezintă câteva implicații pe care le aduce noul proiect de lege: Se legalizează o creștere necontrolată a exploatărilor de lemn. Este subminat practic principiul continuității recoltelor sustenabile de lemn. Se va putea tăia mai mult si mai ieftin, fără a se ține cont de impactul cumulat pe care exploatările le vor genera la nivel de peisaj forestier, cu riscuri majore legate de conservarea pădurilor și de dezvoltarea unei bioeconomii durabile. Se va putea tăia atât cât poate „înghiți” piața lemnului. Visul industriei de prelucrare primară și soluția inedită a Guvernului pentru a rezolva problema recoltărilor ilegale.
Nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale. Rămânem cu același sistem ineficient centrat pe marcarea arborilor, valorificarea lemnului pe picior și identificarea cioatelor nemarcate. Este un sistem care nu produce probe concludente în instanță, nu funcționează ca prevenție ci, dimpotrivă, generează conflicte de interese sistemice și sufocă orice efort privind eficiența administrativă.
Nu creează un cadru clar de promovare a valorificării superioare a lemnului și aplicarea principiilor utilizării în cascadă a lemnului. Nu sunt instituite cerințe clare care sa promoveze lanțurile de utilizare a lemnului cu cea mai mare valoare economică adăugată, astfel ca lemnul ca materie primă să poate fi utilizat în cel mai valoros mod, printr-o prelucrare superioară în produse cu durată lungă de viață. Deficiențe semnificative în ceea ce privește integrarea conservării biodiversității în managementul forestier. Conceptele de conservare nu sunt definite corect iar modalitățile de conservare sunt incomplete și inconsistente. Dă unda verde pentru împroprietăriri din fondul forestier proprietate publică, care a fost și înainte de 1945 în proprietatea statului. Urmează noi valuri de retrocedări controversate și o fărâmițare administrativă artificială a fondului forestier național.
Toate acestea, pe fondul liberalizării tăierilor, vor revigora haosul în păduri.
Guvernul spune că Noul Cod Silvic, elaborat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, stabilește și cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor și tăierilor ilegale.
De asemenea, este reglementat sistemul de sancțiuni penale și regimul măsurilor asiguratorii și confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport, suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, retragerea și, după caz, rechemarea imediat de pe piață a produselor obținute din lemn brut, rezultate ca urmare a săvârșirii unor fapte care sunt încadrate ca infracțiuni.
Sunt introduse noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare. O altă prevedere stabilește înfiinţarea Registrului Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluși toți proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalități informatice a avizărilor și raportărilor între diferite entități publice și monitorizarea implementării serviciilor silvice.
Totodată, se înființează Consiliul Național pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic. Se stabilesc clar obligațiile și drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferența pentru proprietățile forestiere de până la 10 ha și proprietățile forestiere de peste 10 ha. Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se referă la interzicerea tăierii la ras.
Astfel, se extinde suprafața unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale și toate ariile naturale protejate din România. Proiectul de lege introduce conceptul de „insule de îmbătrânire”, un mecanism prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menținerea biodiversității, vor fi protejate de tăieri. De asemenea, se dublează suprafața minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosință pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha.
Potrivit noului Cod silvic, statul va putea să își asume împădurirea terenurilor care au fost despăgubite și abandonate de proprietar. În plus, Codul introduce termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. În același timp, este reglementată acordarea de compensații financiare de la bugetul de stat pentru restricțiile impuse și dezavantajele create prin conservarea biodiversității habitatelor forestiere.
Proiectul de lege definește interesele și incompatibilitățile pentru personalul domeniului silvic. Noile reglementări dau posibilitatea tuturor cetățenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Procesul de elaborare a Noului cod silvic a început în martie 2023 și s-a desfășurat în cadrul proiectului „Reforma sistemului de management și a celui de guvernanță în domeniul forestier prin dezvoltarea unei Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității.
Partajează acest conținut:
