Nulitatea absolută a unor dosare ale DNA sau DIICOT

Material realizat de Răzvan Doseanu, avocat Oradea – Societatea de avocați ”DOSEANU&ASOCIAȚII”

Prin decizia nr. 231/2021, publicată în Monitorul Oficial din 22 iunie 2021, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate ridicată și a constatat că dispozițiile art. 13 alin. 5 din OUG nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, potrivit cărora ”în cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate continua efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă”, sunt neconstituționale.

Curtea Constituțională a reținut că înfiinţarea unor structuri specializate presupune şi o anumită competenţă specializată a acestora, strict determinată de lege, astfel că efectuarea sau supravegherea urmăririi penale în cauze care excedează acestei competenţe determină o deturnare a scopului normelor legale ce au stat la baza înfiinţării acestor structuri specializate. Nerespectarea normelor legale privind competenţa materială şi după calitatea persoanei produce o vătămare care constă în dereglarea mecanismului prin care este administrată justiţia. Astfel, prin nereglementarea unei sancţiuni adecvate în cazul nerespectării de către organul de urmărire penală a competenţei sale materiale şi după calitatea persoanei, legiuitorul a creat premisa aplicării aleatorii a normelor de competenţă pe care le-a adoptat.

Decizia unilaterală subiectivă a procurorului de a păstra cauza disjunsă spre soluţionare schimbă practic instanţa competentă să judece fondul acesteia, întrucât, conform art. 36 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia Naţională Anticorupţie sunt judecate în primă instanţă de către tribunal, dacă nu sunt date, prin lege, în competenţa altor instanţe ierarhic superioare, în timp ce, aceeaşi cauză disjunsă, potrivit obiectului său, ar putea fi judecată de către judecătorie, dacă urmărirea penală ar fi efectuată potrivit regulilor generale de procedură.

O excepție similară a fost admisă de către CCR cu referire la art. 11 alin. 3 din OUG nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Considerăm că în prezent poate fi invocată nulitatea absolută a tuturor dosarelor în care DNA sau DIICOT au continuat să efectueze urmărirea penală în cauze disjunse pentru infracțiuni care atrăgeau competența parchetelor de drept comun. O astfel de nulitate absolută poate fi invocată atât în cursul urmăririi penale, a camerei preliminare sau chiar în fața primei instanțe sau a instanței de apel.

CITIȚI de același autor: Registrul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale – o lege necesară, dar reglementată neconstituțional (III) | Reducerea pedepsei pentru depășirea termenului rezonabil | CONTRABANDĂ. Necesitatea modificării legislației