România marchează o schimbare de paradigmă în legislația muncii, asumându-și în mod ferm principiul „zero toleranță” pentru violență și hărțuire la locul de muncă. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a lansat un proiect de lege ce modifică și completează Codul muncii, în urma ratificării Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019, privind eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii.
Ratificată prin Legea nr. 69/2024, convenția obligă statul român să își adapteze legislația la standardele internaționale care garantează respectarea demnității umane în mediul profesional.
Proiectul introduce în Codul muncii definiții clare și extinse pentru conceptele de „violență” și „hărțuire”, acoperind nu doar faptele directe, ci și practicile ori amenințările repetate sau izolate care afectează integritatea fizică, psihologică, sexuală ori economică a salariaților.
Mai mult decât atât, protecția angajaților depășește limitele biroului tradițional, vizând toate spațiile în care se desfășoară activitatea profesională sau care sunt puse la dispoziția lucrătorilor: locurile de odihnă, masă și igienă, deplasările în interes de serviciu, cursurile și evenimentele profesionale, comunicările prin mijloace electronice, cazările oferite de angajatori și chiar traseul dintre domiciliu și locul de muncă.
În acest fel, legea răspunde realităților unei piețe a muncii în continuă transformare, unde granițele dintre spațiul privat și cel profesional devin tot mai fluide.
Un element de noutate îl constituie recunoașterea faptului că violența și hărțuirea nu vin doar din partea șefilor sau a colegilor, ci și din partea terților cu care angajații intră în contact în exercitarea atribuțiilor. Prin această prevedere, legislația își propune să ofere o protecție completă și să descurajeze orice formă de abuz care ar putea să se manifeste în mediul profesional.
Pentru angajatori, noile norme aduc obligații suplimentare menite să consolideze prevenția și să creeze un climat de siguranță la locul de muncă. Aceștia vor trebui să își instruiască și să își informeze angajații cu privire la riscurile existente și la măsurile de prevenție, să desemneze cel puțin o persoană responsabilă de prevenirea violenței și hărțuirii, să asigure protecția victimelor și a celor care reclamă faptele – inclusiv prin păstrarea confidențialității – și să adopte soluții flexibile pentru protejarea acestora, precum schimbarea temporară a locului sau felului muncii. În situațiile în care alte măsuri nu pot fi aplicate, salariații afectați vor avea dreptul la zile libere plătite.
Încălcarea acestor obligații nu rămâne fără consecințe: angajatorii care nu respectă normele riscă amenzi între 30.000 și 50.000 de lei. Monitorizarea implementării noilor reguli revine Inspecției Muncii, iar în domenii sensibile, precum structurile de apărare și securitate națională, responsabilitatea aparține organelor de control specializate.
Impactul noilor reglementări este dublu: social și economic. Pe de o parte, legea întărește protecția drepturilor fundamentale ale omului, punând în prim-plan respectarea demnității, integrității fizice și psihice și a vieții private.
Pe de altă parte, autoritățile estimează că îmbunătățirea condițiilor de muncă va contribui la reducerea deficitului de forță de muncă și va spori atractivitatea pieței muncii din România, oferind un cadru stabil și predictibil atât pentru salariați, cât și pentru angajatori. Totodată, mediul de afaceri va beneficia de reguli clare și uniforme, reducând astfel riscul practicilor abuzive și consolidând concurența loială.
Partajează acest conținut:
