În data de 31 octombrie 2024, în Monitorul Oficial al României Nr. 1089/31.X.2024 a fost publicată o lege importantă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Aceste modificări vin într-un context în care combaterea criminalității organizate, în special a traficului de persoane și a proxenetismului, devine o prioritate tot mai stringentă pentru autoritățile române.
Legea introduce o serie de amendamente esențiale care vizează înăsprirea pedepselor pentru faptele legate de traficul de persoane și prostituție, cu scopul de a descuraja astfel de activități ilicite și de a proteja grupurile vulnerabile.
Obligarea la săvârșirea de fapte penale: Articolul 182 al Codului Penal este completat cu o nouă literă care sancționează obligarea unei persoane la comiterea de fapte prevăzute de legea penală.
Determinarea la practicarea prostituției: Articolul 210 introduce o nouă infracțiune care sancționează determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituției, cu aceeași pedeapsă ca și pentru trafic de persoane.
Îmbunătățirea sancțiunilor pentru traficul de persoane: Sancțiunile pentru traficul de persoane comis de funcționari publici sau de recidiviști devin mult mai severe, cu pedepse cuprinse între 7 și 15 ani de închisoare.
Protecția minorilor: Modificările aduse articolului 211 extind protecția legală asupra minorilor, pedepsind nu doar practicarea prostituției, ci și determinarea sau înlesnirea acesteia în rândul persoanelor minore.
Abrogarea unor alineate: Alineatele 2, 3 și 31 ale articolului 213, referitoare la proxenetism, au fost abrogate, ceea ce simplifică cadrul legislativ și concentrează atenția pe infracțiunile de trafic de persoane și minori.
Redăm în următoarele rânduri modificările aduse:
1. La articolul 182, după litera e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins:
„f) obligarea la săvârșirea de fapte prevăzute de legea penală.”
2. La articolul 210, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Cu aceeași pedeapsă se sancționează determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituției, dacă aceasta s-a realizat prin oricare dintre modalitățile prevăzute la alin. (1).”
3. La articolul 210, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Traficul de persoane săvârșit de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu sau de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune contra libertății și integrității sexuale, o infracțiune de pornografie infantilă, o infracțiune de trafic de persoane, trafic de minori sau proxenetism se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani.”
4. La articolul 211, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea
de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane minore.”
5. La articolul 211, partea introductivă a alineatului (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Faptele prevăzute la alin. (1) și (11) se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi atunci când:”.
6. La articolul 211 alineatul (2), după litera e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins:
„f) fapta a fost săvârșită de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune contra libertății și integrității sexuale, o infracțiune de pornografie infantilă, o infracțiune de trafic de persoane, trafic de minori sau proxenetism.”
7. La articolul 213, alineatele (2), (3) și (31) se abrogă.
Art. II. — Cauzele care au ca obiect infracțiunea de proxenetism prevăzută la art. 213 alin. (2), (3) și (31) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, care nu puteau fi încadrate ca fiind infracțiuni de trafic de persoane sau trafic de minori conform art. 210 și 211 din Legea nr. 286/2009, în vigoare înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, rămân în competența judecătoriilor și, respectiv, a parchetelor de pe lângă judecătorii, dacă după calitatea făptuitorului nu sunt competente alte instanțe sau parchete.
