903 săli de judecată, camere de audiere a martorilor sub acoperire și camere de consiliu ale instanțelor din România sunt dotate, în prezent, cu sisteme de videoconferință. Dintre acestea, 300 au aparatură cu o rată de funcționare redusă, achiziționată cu mai bine de 10 ani în urmă, a cărei schimbare face obiectul unui proiect propus pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR. Precizările sunt cuprinse într-un răspuns al Ministerului Justiției la o solicitare a Curții Constituționale.
Instanța de contencios constituțional a cerut aceste informații Ministerului Justiției pentru a analiza o obiecție de neconstituționalitate formulată de Guvernul României în ceea ce privește Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Este vorba despre actul normativ care permite judecarea unei plângeri contravenționale exclusiv prin sisteme de telecomunicații audiovizuale.
Constatând că redactarea expunerii de motive în cazul proiectului de lege ”nu este în sine lămuritoare și văzând lipsa unui studiu de impact al legii, Curtea a procedat la solicitarea punctului de vedere al Ministerului Justiției”. Acesta a fost cuprins în Decizia CCR nr. 19 din 26 ianuarie 2022, publicată, marți, pe pagina de internet a instanței de contencios constituțional.
Răspunsul Ministerului Justiției, potrivit Deciziei 19/26 ianuarie 2022
Din lecturarea răspunsului primit rezultă că pentru asigurarea necesarului de sisteme pentru instanțele/sălile care nu dispun de sisteme de videoconferință în prezent, al numărului de săli care vor fi suplimentate până în 2023 și, totodată, pentru a înlocui sistemele vechi achiziționate cu mai mult de 10 ani în urmă sunt necesare investiții, fiind propus în acest sens un proiect „pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență” (la PNRR face referire, de altfel, și expunerea de motive).
Ministerul Justiției arată că „în cadrul celor 238 de instanțe de judecată (176 judecătorii, 46 tribunale și 16 curți de apel), numărul sălilor de judecată, al camerelor de consiliu (în care se judecă cauzele în care nu este permisă prezența publicului) și al camerelor de audiere a martorilor sub acoperire se ridică la aproximativ 1044. Dintre acestea, un număr de 903 sunt dotate cu sisteme de videoconferință, iar un număr de 296 urmează să fie dotate în viitorul apropiat.” Se precizează că „printr-un proiect propus pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este prevăzută achiziția a 600 de sisteme de videoconferință, dintre care un număr de 470 urmează să acopere necesarul de sisteme pentru sălile care nu dispun de sisteme de videoconferință în prezent, pe cel al numărului de săli care vor fi suplimentate până în 2023 și, totodată, vor înlocui sistemele vechi achiziționate cu mai mult de 10 ani în urmă. Restul sistemelor vor intra în dotarea instituțiilor subordonate Ministerului Justiției.”
Cu privire la situația infrastructurii actuale, se mai arată că „sistemele de videoconferință existente în instanțele din România sunt cu preponderență sisteme noi, aproximativ 600 dintre acestea fiind achiziționate în ultimii 5 ani. Restul sistemelor au fost achiziționate prin programe PHARE derulate
cu peste 10 ani în urmă, rata de funcționare a acestora fiind foarte redusă, iar nivelul de performanță și de compatibilitate cu tehnologiile actuale este, de asemenea, foarte mic.”
Se subliniază că „infrastructura existentă ar urma să fie utilizată atât în cazurile în care legislația în vigoare prevede posibilitatea desfășurării ședințelor de judecată prin sisteme de telecomunicații audiovizuale, cât și pentru cauzele în materie contravențională (avute în vedere de actul normativ în discuție), în acest din urmă caz, procedura specială de judecată instituită având un caracter obligatoriu” (în sensul de soluție cu caracter permanent, iar nu temporar, pe durata stării de alertă).
Față de afirmațiile cuprinse în expunerea de motive și aspectele comunicate Curții Constituționale de Ministerul Justiției rezultă că, în mod evident, legea are impact financiar, întrucât presupune investiții în infrastructura instanțelor de judecată. Afirmația cuprinsă în expunerea de motive potrivit căreia „mijloacele de comunicație audiovizuală necesare implementării acestor modificări legislative există, sunt deja la dispoziția instanțelor de judecată care pun în executare prevederile Legii nr.114/2021” este doar în parte valabilă, întrucât nu toate instanțele dispun de astfel de mijloace, iar pentru parte dintre cele care au astfel de posibilități „rata de funcționare este foarte redusă”.
Obiecție de neconstituționalitate, admisă de CCR
Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor a fost adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional, pe 21 decembrie 2021, și prevede că:
”La cererea contravenientului care a formulat plângerea contravențională, cu încuviințarea instanței de judecată, ședințele de judecată din fond și din căile de atac se desfășoară exclusiv prin sisteme de telecomunicații audiovizuale care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, instanțele de judecată dispunând măsurile necesare în acest scop.”
Potrivit actului normativ, contravenientul trebuie să ceară prin intermediul plângerii contravenționale ca ședințele de judecată să aibă loc prin sisteme de telecomunicații audiovizuale. Ulterior, nu se poate reveni asupra acestei solicitări, iar toate actele procedurale din cauza respectivă vor fi comunicate exclusiv prin intermediul poștei electronice. În plus, audierea martorilor sau experților în cauză va avea loc prin aceleași sisteme de telecomunicații audiovizuale.
Legea a fost atacată la CCR de către Guvern, care a formulat:
- critici de neconstituționalitate extrinsecă, argumentate prin raportare la art.138 alin.(5) din Constituție, care impune ca nicio cheltuială bugetară să nu fie aprobată fără stabilirea sursei de finanțare,
- critici de neconstituționalitate intrinsecă, argumentate prin raportare la dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind statul de drept, supremația Constituției și respectarea legii, ale art.16 – Egalitatea în drepturi, ale art.21 alin.(1)-(3) care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art.24 – Dreptul la apărare, ale art.26 – Viața intimă, familială și privată și ale art.126 – Instanțele judecătorești.
Pe 26 ianuarie 2022, instanța de contencios constituțional a admis obiecția și a declarat că noua reglementare se află în contradicție cu legea fundamentală.
DOCUMENT – Decizia nr.19 din 26 ianuarie 2022 asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:
Partajează acest conținut:
