Decizia de joi a Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale va avea ca urmare închiderea a mii de dosare. Opinia îi aparține avocatului Răzvan Doseanu, cel care a ridicat pentru prima dată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal în procesul de la Curtea de Apel Oradea al Nelei Secară și al lui Coriolan Secară.
În urma excepției mai sus amintite, Curtea Constituțională a admis decizia 297/2018, prin care arăta că ”soluția legislativă anterioară, prevăzută la art.123 alin.1 din Codul penal din 1969, îndeplinea condițiile de previzibilitate impuse prin dispozițiile constituționale analizate în prezenta cauză, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripției răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat”.
În termen de 45 de zile de la publicarea Deciziei 297/2018 în Monitorul Oficial, Parlamentul ar fi trebuit să intervină asupra dispozițiilor articolului 155 alin. (1) din Codul Penal și să le modifice în conformitate cu hotărârea CCR. Nu a făcut-o, astfel că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată atât în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, cât și cu un recurs în interesul legii, pentru a rezolva această situație de drept privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.
Ambele au fost respinse ca inadmisibile, dar, în mod interesant, în considerentele recursului în interesul legii, Curtea Supremă arată că Decizia CCR 297/2018 este interpretativă: ”Așadar, Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 este una cu caracter de interpretare. Dacă ar fi vizat pronunțarea unei decizii simple ori extreme, Curtea Constituțională ar fi folosit în dispozitivul deciziei exprimarea: „sintagma «se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză» din cuprinsul art. 155 din Codul penal este neconstituțională“ sau ar fi declarat contrar Constituției întreg alin. (1) al art. 155 din Codul penal. Un exemplu în acest sens, în care s-a eliminat din norma juridică doar o parte a acesteia, este Decizia nr. 368 din 30 mai 2017 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017), prin care Curtea Constituțională a admis excepția și a constatat că sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv din cuprinsul dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională“.
Altfel spus, Înalta Curte nu și-a asumat admiterea recursului în interesul legii, dar a stabilit că legiuitorul nu mai trebuie să intervină pentru a modifica articolul 155 alin. (1) din Codul Penal, din moment ce Curtea Constituțională a statuat, în considerentele Decizie 297/2018, că soluția legislativă ce corespunde exigențelor Constituției este cea reglementată în art. 123 alin. 1 din Codul penal anterior: ”Cu alte cuvinte, soluția pe care instanțele trebuie să o promoveze este cea potrivit căreia cursul prescripției răspunderii penale se întrerupe doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.”
Avocatul Răzvan Doseanu: Decizia 297/2018 nu este interpretativă
Într-un material publicat în 2018, avocatul Răzvan Doseanu arăta că decizia nr. 297/2018 nu este interpretativă atât timp cât stabilește în mod expres, prin dispozitivul acesteia, că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului prescriptiei răspunderii penale prin îndeplinirea ”oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul articolului 155 alin.(1) din Codul penal, este neconstituțională.
”Decizia nu este una interpretativă, deoarece Curtea Constituțională nu a admis o exceptie de neconstituționalitate prin care să stabilească faptul că textul este constituțional în măsura în care întreruperea cursului general al prescripței penale se poate face prin îndeplinirea unui act de procedură care se comunică cu invinuitul sau inculpatul.
De asemenea, Curtea Constituțională nu interpretează sintagma ”îndeplinirea oricărui act de procedură”, așa cum a procedat în alte situații (spre exemplu, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu), ci o declară neconstituțională, aspect ce generează consecința suspendării acestui text de lege pe o perioadă de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar în continuare ieșirea lui din vigoare, întrucât organul legislativ nu a oferit o nouă soluție legislativă la expirarea acestei perioade”, preciza avocatul Doseanu.
În opinia acestuia, art. 155 alin. (1) nu se mai regăsește, practic, în Legea 286/2009 privind Codul Penal, ca urmare a conduitei pasive a legiuitorului național.
31 de sesizări din 2019 până acum
Într-o astfel de situație devenită neclară, din 2019 până acum la Curtea Constituțională au fost înregistrate nu mai puțin de 31 de sesizări de neconstituționalitate care vizează art. 155 alin. (1) din Codul Penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. Potrivit documentului ședinței de publice din 26 mai 2022, noua decizie privind dispozițiile mai sus menționate a fost dată în 11 dosare constituite între 2019 și 2020, dintre care 10 conexate.
Rezultă astfel că judecata acestor sesizări a durat trei ani, fapt inexplicabil ținând cont de importanța dispozițiilor vizate și în condițiile în care alte sesizări sunt rezolvate mult mai repede – de exemplu, cele ale formațiunilor politice, pe diferite probleme.
Rămâne de văzut care au fost argumentele reținute de instanța de contencios constituțional pentru a admite decizia de joi. Totuși, acestea nu pot fi diferite față de cele luate în calcul în 2018, pentru Decizia 297, pornită de la sesizarea avocatului Răzvan Doseanu.
”Practic, acum – după decizia de joi a CCR – nu sunt reglementate prin lege cazurile de intrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. În concluzie, avem doar prescriptie generală a răspunderii penale și nu avem în prezent prescripție specială a răspunderii penale. Iar asta poate duce la închiderea a mii de dosare”, consideră avocatul Doseanu.
Iar alte dosare – unele, probabil, cu nume importante implicate – ar fi putut avea aceeași soartă în cei trei ani trecuți de la înregistrarea pe rolul CCR a celor 31 de sesizări sau în cei patru ani de când a fost dată decizia 297/2018 a Curții Constituționale, neaplicată însă. Oricum, noua decizie a instanței de contencios constituțional se va aplica doar pentru cazurile viitoare, iar pentru cele deja judecate – doar dacă în cadrul proceselor a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a art. 155 alin. (1) din Codul Penal.
Partajează acest conținut:
Comments 5