Albinele lui produc miere de Iarbă Neagră, o plantă rară care se găsește în Munții Apuseni. Un singur apicultor se ocupă de acest tip de miere.Aceasta a fost scoasă pe piaţă ca produs montan certificat BIO de către Mihai Grama, singurul vânător de albine sălbatice din ţară, denumit bărcaci, cel care a fost declarat Tezaur Uman Viu în 2024.
El spune că vânează albine pentru a găsi exemplare care rezistă genetic la bolile ce afectează albinele clasice pe care le au apicultorii.”Mierea de Iarbă Neagră care este o raritate în România, aceasta fiind înregistrată ca produs montan BIO. Este o miere care are o formă, o structură şi un gust deosebit, inconfundabil. E ca un gel, ca un jeleu, şi reglează în organismul uman, tot ce ţine de tranzit, de colon, de infecţii urinare, de glandă tiroidă, fiind foarte recomandată şi diabeticilor. Deşi nu am făcut publicitate, această miere din Iarbă Neagră ajunge nu doar în toate colţurile ţării, ci aproape în toate colţurile lumii. Au fost unii care au râs de mine, la început, dar cu această miere am luat medalia de aur în Turcia”, a explicat Mihai Grama, conform Agerpres.
Apicultorul susţine că modul de recoltare a acestui tip de miere este foarte dificil, începând cu scoaterea ramelor din stup, până la strecurarea acestui produs.
„Mierea aceasta se face ca un jeleu, ca un gel, ca răcitura, iar după ce ai scos-o, ca să poţi să o filtrezi iarăşi, o pui pe sită, dar nu curge prin sită la fel ca o altă miere normală. Nu, nici vorbă! Sunt foarte multe secrete profesionale, să le spunem, care le-am furat pe parcursul multor ani de experienţă din Italia, din Spania, din Franţa. Iar acum cred că sunt un lider în România cu această miere. Nu cu mult timp în urmă, am primit şi diploma de Tezaur Uman Viu, respectiv pe albinărit, bărcuit – vânătoare de albine”, a arătat Mihai Grama.
El consideră că toate aceste medalii şi titluri sunt o recunoaştere a eforturilor sale din ultimii ani, mai ales a celor de conservare şi protejare a calităţilor genetice extraordinare ale albinei carpatine, de care se ocupă prin metode moştenite de la vechii vânători de albine, între care şi bunicul său.
„E o recunoaştere după mulţi, mulţi ani de activitate asiduă. La început erau mulţi care râdeau de mine, îmi spuneau că ce tot umblu prin pădure, că doar am 100 de stupi şi mă întrebau dacă mai vreau încă o sută. Pe mine mă interesează genetic să găsesc ceva ce e peste ceea ce am eu, aşa că am găsit. De foarte multe ori, mi-am depăşit limitele şi acum, în sfârşit, de la Ministerul Culturii am primit recunoaşterea de Tezaur Uman Viu, fiind felicitat că am avut unul dintre cele mai stufoase dosare. Apar în multe filme documentare, în presă, la posturi de televiziune, iar acum vin grupuri de turişti străini şi sunt fascinaţi că eu fac ceva inedit. Deci nu trebuie să ne pierdem identitatea”, a subliniat vânătorul de albine.
