<Tot ce e legat de mine veți găsi în această carte. Relatările nu sunt pentru măreția sau gloria mea personală, nu, nu fac parte din acea categorie de oameni care să își spună stindardul în frunte și să spună: sunt cea mai cea. Eu nu sunt altceva decât un produs al unei zone de o bogăție și o măreție fără seamăn Bihorul are o muzică, așa cum spunea Bela Bartok, pe care ar putea să o admire cei mai mari oameni de muzică ai Europei. Nimen nu are asemenea trăgănate…, nimeni nu are colindele noastre străvechi… Am avut norocul să mă nasc într-un sat unde tradiția se desfășura în ritmul ei dintotdeauna și atunci cântecul s-a lipit de mine…Nu aș fi rezistat dacă nu veneam cu acele cântece care au un postament robust, rădăcini puternice, nu aș fi fost în fața dumnevoastră, Eu nu am cântat de azi pentru mâine, am adunat cântece de la cei mulți de la cei înzestrați, le-am trecut prin filtrul meu >,a spus doamna Viorica Flintașu. Cântecul dorului nesfârşit, cea mai recentă carte a interpretei de muzică populară Viorica Flintaşu, a fost lansată marţi seara la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. O carieră artistică de excepţie, într-o carte, așa cum sublinia domnul Ioan Laza, fostul director al cotidianului Crișana, care a cunoscut-o pe artistă și în urmă colaborării jurnalist-interpret. < Cunosc preocupările într-ale scrisului ale doamnei Viorica Flintaşu de ani mulţi, pe când publica portretele colegilor de breaslă sau ale altor artişti români. Vreau să vă spun că nu se lucrează uşor cu doamna Flintaşu pentru că este de o exigenţă rară în creaţiile ei. Nu o dată am revenit asupra unor pasaje din carte„, a explicat domnul profesor Ioan Laza, care a editat volumul autobiografic al artistei și a structurat cartea cu știința omului care a scris cărți. Viorica Flintașu a mărturisit că ziua e cu totul specială și că are foarte multe emoții, deși de-a lungul timpului a ănvățat să le stăpânească și să apară pe scenă cu dragul pe care doar cei înzestrați cu acest dar extraordinar o pot face. A și glumit spânând că s-a așezat între atâția domni profesori încât se tot gândește dacă va primi notă de trecere. Aceasta făcând trimitere la parcursul de bibliotecară, de care e mândră, mărturisind că i-a îmbogățit spiritul. <Câtă bucurie îți poate aduce o carte!>, a spus artista care și-a amintit că Adrian Păunescu , care realiza un spectacol Antena vă aparține la Oradea, a fost invitat la Liceul Pedagogic alături de Gheorghe Pituți, iar Păunescu a spus că poezie fără cântec nu se poate. Astfel au fost invitate și Viorica Flintașu și Florica Bradu. 1000 de elevi nu s-au lăsat duși nici după miezul nopții.
100 de oameni: colegi de breaslă, angajaţi ai muzeului sau admiratori s-au aflat în public. Doamna Florica Bradu, protagonistă a lansării unui volum în urmă cu două luni, Leontin Ciucur, Ioana Urs, Antonela Ferche Buțiu, Florica Zaha, Maria Sidea, Irina Mihoc, Dana Ionela Jurjuț, Radu Potoran, Ciprian Mocan, Andrei Corb. dar și interpretele Florica Ruja și Sânziana Toader Ardelean alături de soțul său Cătălin Ardelean, proprietarii Bihor TV, interpreta Daniela Rada și profesorul Elena Ojică, de la Beiuș au ales să-i fie alături interpretei care la 16 ani debuta la Ștei. Pe parcursul unei cariere ce depăşeşte cinci decenii, Viorica Flintaşu a dăruit lumii frumosul şi nestematele de simţire şi înţelepciune populară românească aflate în întregul ţinut al Bihorului. S-a născut pe 15 octombrie, la Braşov, unde părinţii, originari din Sălişte de Beiuş, Bihor, s-au refugiat în anul 1940, când a fost ocupat Ardealul de Nord, iar în anul 1944, întreaga familie s-a reîntors definitiv în satul natal. Este sora regretatului poet Gheorghe Pituţ şi a preotului paroh al Bisericii Ortodoxe Beiuş, părintele Ioan Pituţ, pe care îl poartă în suflet. Dealtfel, aseară storicul Blaga Mihoc a subliniat că poetului i-au fost dedicate pasaje importante din carte, ca și familiei.Viorica Flintaşu este Cetăţean de Onoare al municipiului Beiuş.
„Volumul este o autobiografie completă din toate punctele de vedere, 371 de pagini menite să ilustreze o viață de om, cu tristețile și bucuriile ei, dar mai ales să imortalizeze anii puși în slujba cântecului popular bihorean. În primele capitole, autoarea face o întoarcere în timp, la anii copilăriei și locurile dragi din Săliște de Beiuș, urmărind maturizarea tinerei de 22 ani, mutate în București și evocându-l pe cel care i-a fost frate, poetul Gheorghe Pituț, plecat la alte «stele fixe» mult prea devreme. Creația artistică și viața de artist are cea mai mare pondere în cadrul volumului: evoluția spre cele mai prestigioase scene din țară și din străinătate, răsplata cu cele mai înalte distincții și premii, mărturii ale iubirii, admirației și respectului din partea colegilor de breaslă și a prietenilor, iar la final, din a horelor cunună, câteva dintre cele mai frumoase cântece”, se arată în descrierea cărţii apărute anul acesta la Editura Muzeului Ţării Crişurilor Oradea.„Văd această carte ca o incursiune în lumea satului. Viorica Flintaşu este un punct de referinţă al melosului popular din Bihor. Cele 136 de piese muzicale le-am scris pe portativ şi se regăsesc în această carte închinată vieţii şi în acelaşi timp unei experienţe pe care doamna Flintaşu le pune înaintea dumneavoastră„, a spus dirijorul Liviu Buţiu. care a transcris pe note repertoriul Vioricăi Flintaşu pentru acest volum.Moderatorul serii a fost dr. Vasile Todinca, cercetător I la Muzeul Ţării Crişurilor.
Partajează acest conținut:
