Legea privind răspunderea materială a militarilor a fost modificată

În M. Of. nr. 940 din 18 octombrie 2023 s-a publicat Legea nr. 279/2023 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

Potrivit noilor reglementări s-au modificat 6 articole și au fost introduse trei aliniate.

Potrivit noii reglementări, art. 2 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 2 Răspunderea materială este angajată, în condițiile prezentei ordonanțe, pentru pagubele provocate de militari sau de persoanele prevăzute la art. 9, cu vinovăție și în legătură cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuțiilor de serviciu în legătură cu formarea, administrarea și gestionarea resurselor financiare și materiale, aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale.”

Art. 4 și 5 se vor modifica și vor avea următorul conținut:

„Art. 4 Răspunderea materială este angajată atât pentru militarii care au fost însărcinați legal cu atribuții privind formarea, administrarea și gestionarea resurselor financiare și materiale, aflate în administrarea autorităților publice prevăzute la art. 2, cât și pentru cei care le-au îndeplinit numai în fapt.

Art. 5 (1) Militarii răspund material pentru pagubele produse, cu vinovăție și în legătură cu îndeplinirea serviciului militar, terțelor persoane fizice sau juridice, la a căror reparare a fost obligată autoritatea publică în care își desfășoară activitatea.

(2) Persoanele prevăzute la art. 9 răspund material pentru pagubele produse, cu vinovăție și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, terțelor persoane fizice sau juridice, la a căror reparare a fost obligată autoritatea publică în care își desfășoară activitatea.”

Art. 7 și 9 se modifică și vor avea următorul conținut:

„Art. 7 Prin termenul militari, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege: militari în termen, rezerviști voluntari, rezerviști concentrați sau mobilizați, elevi și studenți ai instituțiilor militare de învățământ, soldați și gradați profesioniști și cadre militare.

Art. 9 (1) Prevederile prezentei ordonanțe se aplică și militarilor aflați în misiune în afara granițelor țării, elevilor și studenților instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor, precum și personalului civil care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților publice prevăzute la art. 2.

(2) În sensul prezentei ordonanțe, prin personal civil se înțelege demnitari și personal contractual.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 500 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prevederile prezentei ordonanțe se aplică și funcționarilor publici.”

Art. 23 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 23 (1) Termenul pentru efectuarea cercetării administrative și înregistrarea procesului-verbal de cercetare administrativă este de cel mult 180 de zile de la data când comandantul sau șeful unității în care s-a produs paguba sau, după caz, comandantul sau șeful eșalonului superior ori comandantul sau șeful structurii de control specializate a constatat sau a luat cunoștință de producerea pagubei.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție.

(3) În situația în care, din motive temeinic justificate, nu sunt îndeplinite condițiile pentru finalizarea cercetării administrative în termenul prevăzut la alin. (1), comandantul sau șeful eșalonului superior poate aproba suspendarea cercetării administrative până la eliminarea cauzei care a împiedicat efectuarea cercetării administrative. Cererea de suspendare se face în termenul prevăzut la alin. (1) și va fi însoțită de documente doveditoare ale motivului invocat.

(4) În toate situațiile, cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea celor în cauză, pentru explicații scrise și prezentarea de probe în apărare. Neprezentarea sau refuzul de a da explicații scrise nu împiedică finalizarea cercetării administrative.

(5) Hotărârea asupra rezultatului cercetării administrative se ia de către comandantul sau șeful unității în care s-a produs paguba sau, după caz, comandantul sau șeful eșalonului superior ori comandantul sau șeful structurii de control specializate care a dispus efectuarea cercetării.

(6) Pe baza dosarului cercetării administrative, comandantul sau șeful prevăzut la alin. (5) poate hotărî:

a) înaintarea dosarului cercetării administrative la compartimentul juridic, în termen de 15 zile de la aprobarea procesului-verbal de cercetare administrativă, în vederea promovării acțiunii civile la instanța de contencios administrativ competentă;

b) sesizarea organelor de urmărire penală când paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infracțiuni;

c) scăderea din evidența contabilă a valorii pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabilește răspunderea materială, în condițiile stabilite prin instrucțiuni aprobate de conducătorii autorităților publice prevăzute la art. 2.

(7) Pentru luarea hotărârii, comandantul sau șeful care a dispus efectuarea cercetării este obligat să analizeze temeinicia constatărilor și propunerilor comisiei de cercetare administrativă.

(8) În cazul în care, în urma analizei prevăzute la alin. (7), este necesară o completare a cercetării administrative, aceasta se va efectua astfel încât comandantul sau șeful unității să poată lua hotărârea asupra cercetării în termen de 30 de zile de la înregistrarea procesului-verbal de cercetare administrativă.”

Potrivit noii reglementări, la art. 22, după alin.(2) se introduc trei noi alineate, alin. (3)-(5), cu următorul cuprins:

„(3) În situația în care pagubele se referă la cauze complexe, stabilite prin instrucțiuni aprobate de conducătorii autorităților publice prevăzute la art. 2, precum și în cazul în care comandantul sau șeful unității în care s-a produs paguba este implicat în producerea acesteia, cercetarea administrativă se face de către o comisie numită de comandantul sau șeful eșalonului superior al unității în care s-a produs prejudiciul.

(4) În situația în care comisiile de inspecție sau control din cadrul eșaloanelor superioare constată, pe timpul desfășurării misiunilor specifice, producerea unor pagube în patrimoniul unității controlate, cercetarea administrativă se face, după caz, de către o comisie desemnată de către comandantul sau șeful unității prevăzut la alin. (1) sau alin. (3), din ordinul comandantului sau șefului care a dispus efectuarea inspecției sau controlului.

(5) Cercetarea administrativă a pagubelor se poate face și de către structuri de control specializate, potrivit competențelor stabilite prin legile de organizare și funcționare ale autorităților publice prevăzute la art. 2 sau prin ordine ale conducătorilor acestora”.