• Contact
duminică, mai 4, 2025
  • Login
No Result
View All Result
Bihor Just
19 °c
Oradea
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
No Result
View All Result
Bihor Just
No Result
View All Result

Jurisprudență | Tribunalul Teleorman – Puterea doveditoare a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Valoarea probantă a unui act doveditor reconstituit

by Veronica Bursașiu
16/08/2022
in Prim Plan, Recomandate, Sistemul judiciar
0 0
1
Încă 5 magistrați pleacă din Justiție | Printre ei, o judecătoare de la Tribunalul Bihor

foto generic

0
SHARES
834
VIEWS
Share on FacebookShare on Twitter

Puterea doveditoare a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, deşi nu este prevăzută de O.G. 2/2001, este lăsată la aprecierea judecătorului, (art. 250 şi 264 alin. 2 şi 329 alin. 2 din NCPC)  având valoarea probantă a unui act doveditor reconstituit, făcând dovada până la proba contrară.

Articole de lege incidente: art. 250, art.264 alin. 2 şi art.329 alin. 2 din Codul de proc. civ., OG . nr.2/2001

Asupra apelului  civil  de  faţă, constată următoarele:

Prin  sentinţa  civilă nr. XXXXX pronunţată  de  Judecătoria  XXXXX a fost  admisă plângerea contravențională formulată de către petentul XXXXX, împotriva procesului-verbal de contravenţie seria XXXXX nr. XXXXX, în contradictoriu cu intimata I.P.J. XXXXX şi a anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria XXXXX nr. XXXXX.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Pentru  a pronunţa această  sentinţă,  Judecătoria a  avut  în  vedere următoarele:

Prin procesul-verbal seria XXXXX nr. XXXXX, petentul a fost sancționat cu 9 puncte-amendă și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 90 de zile, cu reținerea permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 și sancționate de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002.

S-a reținut în cuprinsul procesului-verbal că în data de XXXXX, petentul a condus autoturismul marca XXXXX, înmatriculat sub numărul XXXXX, cu viteza de XXXXX km/h (+65 km/h), pe DN 52, direcția de deplasare XXXXX, jud. XXXXX, în afara localității, fiind înregistrat cu aparatul radar montat pe autovehiculul înregistrat sub numărul XXXXX.

Intimata nu a putut face dovada că petentul a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat, deși avea sarcina probei. Astfel, intimata nu a reușit să înlăture prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, în baza art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prezumție ce se constituie într-un principiu de ordine publică.

Având în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia art.6 parag. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, spre deosebire de procesul-verbal întocmit de agentul constatator pe baza constatărilor personale, care beneficiază de prezumția de veridicitate și autenticitate, procesul-verbal întocmit cu ajutorul unor mijloace tehnice nu beneficiază de această prezumție. Contrar celor susținute de către intimată prin întâmpinare, sarcina probei revine emitentului procesului-verbal, respectiv, în prezenta cauză, intimatei.

În cauză, contravenția a fost constatată prin intermediul unui mijloc tehnic astfel că sarcina probei privind săvârşirea presupusei contravenţii revine intimatei. În lipsa acestor probe, nu poate fi înlăturată prezumția de nevinovăție de care beneficiază contravenientul.

În cuprinsul procesului-verbal seria XXXXX nr. XXXXX, agentul constatator nu a menționat datele de identificare ale cinemometrului utilizat. Nu este suficientă menționarea autovehiculului pe care a fost montat aparatul radar, fiind necesară și menționarea seriei și a numărului cinemometrului.

Lipsa datelor de identificare ale aparatului radar în cuprinsul procesului-verbal duce la imposibilitatea de verificare a aspectului dacă mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea contravenției corespunde standardelor metrologice, dacă a fost supus testărilor metrologice și aprobat pentru utilizare.

Mențiunea privind elementele de identificare ale cinemometrului utilizat pentru constatarea contravenției are ca scop garantarea că ulterior încheierii procesului-verbal de contravenție și în cadrul unei eventuale plângeri cu privire la acesta, instanța să poată verifica dacă înregistrarea contravenției a fost făcută cu un aparat radar ce corespunde cerințelor prevăzute de Norma de metrologie legală XXXXX.

În cauză, în procesul-verbal seria XXXXX nr. XXXXX, nu sunt menționate elementele de identificare ale cinemometrului utilizat pentru constatarea contravenției, ci numai numărul de înregistrare al autovehiculului pe care a fost montat.

Împotriva sentinţei  civile  mai sus  menţionate  a declarat în  termen legal apel, intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului XXXXX care a invocat netemeinicia  hotărârii  apelate. Prin  motivele de  apel, apelantul – intimat  a solicitat admiterea apelului şi modificarea sentinţei, în sensul menţinerii sancţiunilor contravenţionale.

A susţinut  apelantul – intimat că, abaterea a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, conform prevederilor art. 109 alin. 2 din OUG 195/2002 Rep. Cu privire la legalitatea procesului-verbal contestat, nu există vreun motiv de nulitate absolută dintre cele prevăzute la art. 17 din OG nr. 2/2001 şi nici vreunul de nulitate relativă.

Procesele-verbale de contravenţie se bucură, datorită calităţii de reprezentant al statului a celui care le încheie, de o prezumţie relativă de validitate şi temeinicie, prezumţie care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii de către petent.

Cu privire la abaterea săvârşită, instanţa de fond a stabilit că lipsa datelor de identificare ale aparatului radar în cuprinsul procesului-verbal duce la imposibilitatea de verificare a aspectului dacă mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea contravenţiei corespunde standardelor metrologice, daca a fost supus testărilor metrologice şi aprobat pentru utilizare.

Nu poate   fi de acord cu această interpretare, întrucât din buletinul de verificare metrologică nr. XXXXX din XXXXX (valabil la data constatării contravenţiei) reiese în mod evident numărul de înmatriculare al autospecialei pe care este montat aparatul radar (cinemometrul), tipul cinemometrului (XXXXX), precum şi seria si numărul acestuia (XXXXX).

În drept,  apelul  a fost  întemeiat  pe  prevederile C. pr. civ., OG 2/2001, OUG 195/2002, HG 1391/2006.

Prin  întâmpinarea  formulată   intimatul XXXXX, a solicitat   respingerea apelului ca nefondat,  considerând că soluţia instanţei de fond este temeinică şi legală, în cauză, contravenţia a fost constatată prin intermediul unui mijloc de probă tehnic, astfel că sarcina probei privind săvârşirea presupusei contravenţii revine intimatei.

In lipsa acestor probe, nu poate fi înlăturată prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază contravenientul în  cuprinsul procesului verbal de contravenţie, agentul constatator nu a menţionat datele de identificare a cinemometrului utilizat nefiind suficientă doar menţionarea mărcii cinemometrului şi autovehiculul pe care a fost montat aparatul radar, fiind necesară şi menţionarea seriei şi a numărului cinemometrului.

Lipsa datelor de identificare ale aparatului radar în cuprinsul procesului verbal de contravenţie conduce la imposibilitatea de verificare a aspectului dacă mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea contravenţiei corespunde standardelor metrologice, dacă a fost supus testărilor metrologice şi aprobat pentru utilizare.

Instanţa de fond în mod corect a constatat faptul că în procesul verbal de contravenţie nu sunt menţionate clementele de identificare ale cinemometrului utilizat pentru constatarea contravenţiei, ci numai marca aparatului radar şi numărul de înmatriculare al autovehiculului pe care a fost montat.
In drept,  au  fost invocate  dispoziţiile art. 471 alin. 5 C.P.C.

Apelantul-intimat Inspectoratul de Poliţie al Judeţului XXXXX a  formulat răspuns la  întâmpinare prin care  a  solicitat  admiterea apelului şi, rejudecând, respingerea plângerii şi menţinerea procesului-verbal atacat şi a sancţiunilor dispuse prin acesta.

Instanţa de fond a stabilit că lipsa datelor de identificare ale aparatului radar în cuprinsul procesului-verbal duce la imposibilitatea de verificare a aspectului dacă mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea contravenţiei corespunde standardelor metrologice, daca a fost supus testărilor metrologice şi aprobat pentru utilizare.

Nu sunt de acord cu sentinţa pronunţată, deoarece situaţia consemnată în procesul verbal se coroborează şi cu cele ce reies din probele depuse de intimată. La întocmirea procesului verbal de contravenţie au fost îndeplinite condiţiile prev. de art. 109 alin. 2) din OUG nr. 195/2002. Textul de lege invocat nu instituie obligaţia inserării în cuprinsul procesului verbal a seriei şi numărului pentru aparatul radar folosit, iar agentul constatator a făcut menţiunile necesare pentru identificarea aparatului radar.

După cum se poate observa, fapta a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, viteza fiind înregistrată de aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. XXXXX. De asemenea, buletinul de verificare metrologică ataşat la dosar conţine suficiente elemente care permit stabilirea corespondenţei dintre autospeciala de poliţie XXXXX şi aparatul radar montat pe aceasta.

În drept,  au fost  invocate prevederile C. pr. civ., OG 2/2001, OUG 195/2002, HG 1391/2006.
Verificând în limitele cererii de apel  şi a apărărilor formulate, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul, va admite apelul declarat, pentru considerentele care vor succede:

Puterea doveditoare a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, deşi nu este prevăzută de O.G. 2/2001, este lăsată la aprecierea judecătorului, (art. 250 şi 264 alin. 2 şi 329 alin. 2 din NCPC)  având valoarea probantă a unui act doveditor reconstituit , făcând dovada până la proba contrară.

În cauza Nicoleta Gheorghe împotriva României (cererea nr.  23470/05), similară cauzei Anghel împotriva României, Curtea europeană a constatat respectarea art. 6 din Convenţie, reclamanta având posibilitatea în cadrul procedurii interne să prezinte probe pentru a răsturna prezumţia relativă de care „beneficia” procesul-verbal contestat, potrivit legislaţiei naţionale.

Aşadar, Curtea nu înlătură prezumţia de legalitate a procesului-verbal din procedura contravenţională română, ci impune echilibrul ce trebuie să existe între prezumţia de nevinovăţie specifică materiei si prezumţia de legalitate si validitate a procesului-verbal de contravenţie. În procedura contravenţională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumţia de netemeinicie a procesului  prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispoziţiile art. 249 NCPC.

În cauza de faţă, dat fiind că este vorba despre o contravenţie constatată pe loc de agentul constatator, în mod direct şi prin intermediul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, instanţa apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naştere unei prezumţii simple, în sensul că situaţia de fapt şi împrejurările reţinute corespund adevărului.

Din vizionarea înregistrării video efectuate în cauză, rezultă cu evidenţă o situaţie de fapt diferită de cea reţinută de prima instanţă.

Astfel, din vizionarea înregistrării video, rezultă fără putere de tăgadă că petentul a fost cel surprins având viteza de 155 km/h în afara localității, pe un drum naţional, în care exista limitarea de viteză la 90 km/h, specifică acestei categorii de drumuri.

În speţă, Tribunalul constată că nici petentul, nici intimatul nu contestă faptul că petentul se afla la volanul autoturismului surprins în trafic cu viteza de 155 km/h, coroborat cu poziţia procesuală a intimatului-petent, care nu contestă identitatea autovehiculului surprins în înregistrarea video.
Prin urmare, Tribunalul constată că petentul a fost cel care a condus autoturismul marca XXXXX cu nr. de înmatriculare XXXXX pe XXXXX, în afara localității, fiind înregistrat de aparatul radar circulând cu viteza de 155 km/h, pe un sector de drum unde limita maximă de viteză admisă este de 90 km/h.(+ 65 km/h).

Tribunalul constată că stabilirea vitezei de rulare a autoturismului condus de petent  a fost stabilită cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic instalat pe autospeciala cu nr. XXXXX, conform înregistrării de pe suport CD depusă la dosar.

Ca atare, în mod vădit neîntemeiat a reţinut prima instanţă că nu ar fi fost menţionate datele de identificare ale cinemometrului utilizat. Dimpotrivă, este suficientă menţionarea autovehiculului pe care a fost montat cinemometrului, respectiv a secvenţei video pentru a se putea permite verificarea înregistrării, sub toate aspectele.

Această interpretare este confirmată de vasta practică judiciară în acest sens, dar şi de aspectele teoretice analizate în cadrul formării la Institutul Naţional al Magistraturii. Interpretarea contrară nu face altceva decât să instituie o adevărată prezumţie de rea credinţă în privinţa intimatului, care trebuie să facă, astfel, o dovadă sau să instituie noi garanţii, în sensul că nu a demontat cinemometrul de pe autospecială şi că nu a montat în loc, în fapt, un alt cinemometru. Or, o astfel de interpretare nu poate fi acceptată şi nici nu a fost justificată de prima instanţă prin raportare la vreun text de lege.

Mai mult, la dosarul cauzei a fost depus buletinul de verificare metrologică montat pe autospeciala XXXXX (fila 22), în acest înscris fiind menţionate toate datele de identificare al acestui mijloc de măsurare.

Din buletinul de verificare metrologica rezultă că mijloacele tehnice de măsurare se aflau în perioada de valabilitate a verificării metrologice şi sunt utilizate atât pentru măsurări în regim staţionar, cât şi în regim de deplasare, iar agentul de politie care a întocmit actul atacat deţinea atestat de operator radar (fila 21), prin urmare a fost instruit cu privire la modalitatea de efectuare corectă a acestor înregistrări.

De asemenea, între procesul-verbal şi probele depuse de intimată în susţinerea acestuia există legătură, în sensul că acestea se coroborează.

Petentul, cu ocazia încheierii procesului-verbal atacat, a declarat în mod expres că nu are obiecţiuni faţă de situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal, semnând actul constatator şi întărind, astfel, prezumţia simplă ce se naşte împotriva sa cu privire la temeinicia procesului-verbal atacat.

Totodată, Tribunalul precizează că, prin neformularea de obiecţiuni cu prilejul încheierii procesului-verbal, petentul nu îşi poate justifica atitudinea substanţial diferită din cuprinsul plângerii contravenţionale, refuzând din proprie iniţiativă formularea de apărări, faţă de contestarea ulterioară a procesului-verbal, în condiţiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia.

Cu atât mai mult, este de neînţeles cum prima instanţă ridică dubii asupra identităţii cinemometrului montat pe autospecială, în condiţiile în care acest aspect este necontestat de vreuna dintre părţi, petentul criticând doar pretinsa nemenţionare a autospecialei de poliţie, în condiţiile în care aceasta este, de fapt, menţionată în procesul-verbal contestat.

În concluzie, petentul nu a administrat probe prin care să dovedească o situaţie de fapt diferită decât cea reţinută personal de agentul constatator, proces-verbal de contravenţie care se bucură de o prezumţie de temeinicie şi legalitate.

Având în vedere circumstanţele în care a fost săvârşită fapta, Tribunalul apreciază că scopul educativ al sancţiunii nu poate fi atins decât printr-o amendă contravenţională, în contextul în care agentul constatator i-a aplicat amenda la cuantumul minim al punctelor-amendă prevăzute de lege (9 puncte-amendă).

Instanţa are în vedere viteza deosebit de mare cu care petentul se deplasa în afara localității, acesta creând o stare de pericol sporit pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Tribunalul constată că agentul constatator a făcut o justă individualizare a sancţiunilor aplicate, faptele comise, prin natura si consecinţele pe care le poate produce prezintă un grad de pericol care justifica aplicarea amenzii contravenţionale, cu atât mai mult cu cât organul constatator a manifestat indulgenta aplicând amenda în limita minimă prevăzută de lege.

Sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile intervine de drept în cazul săvârşirii contravenţiei prev. de art. 102 alin. (3) din OUG 195/2002 şi reprezintă o măsură care nu are la bază o prezumţie de vinovăţie a conducătorului auto vizat, deoarece acesta are posibilitatea de a contesta elementele constitutive ale contravenţiei ce face obiectul procesului în faţa instanţei. Prin urmare această sancţiune nu are un caracter punitiv, ci are caracter preventiv, întrucât priveşte protecţia interesului public faţă de riscul potenţial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulaţie rutieră şi îndeosebi faţă de pericolul pe care îl prezintă ignorarea dispoziţiilor legale pentru participanţii la trafic (decizia de inadmisibilitate a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franţei, 7 decembrie 1999). Instanţa apreciază că agentul constatator în mod corect a decis aplicarea acestei sancţiuni pentru a înlătura pericolul care îl reprezintă petentul pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 480 alin. (2) C.proc.civ., Tribunalul va admite apelul declarat de apelantul IPJ XXXXX, împotriva sentinţei civile nr. XXXXX pronunţată de Judecătoria XXXXX, în dosarul nr. XXXXX în contradictoriu cu intimatul-petent XXXXX.

Va schimba sentinţa apelată în sensul că respinge plângerea contravenţională formulată ca nefondată.

CITIȚI din categoria #jurisprudență:

  • Constatarea inexistenţei faptei care face obiectul acţiunii penale conduce, implicit, la constatarea inexistenţei faptei ilicite care constituie temeiul răspunderii civile
  • Cazul unei avocate suspendate din profesie, acuzată de tentativă de omor asupra unui membru al familiei. Reținerea unor circumstanţe atenuante judiciare
  • Avocat condamnat pentru înșelăciune. Deși era suspendat din avocatură, s-a angajat să reprezinte o persoană într-un proces de concediere nelegală

Tags: act doveditor reconstituitcontravențiejurisprudențăproces verbal de sancționareputerea doveditoareTribunalul Teleorman
Veronica Bursașiu

Veronica Bursașiu

Next Post
Penitenciarul Oradea are un nou director | A fost împuternicit pentru un an

Medicul de la Penitenciarul Oradea, acuzat de incompatibilitate | ANI: de 6 ani e și medic, și administrator de firmă

Comments 1

  1. Pingback: Jurisprudență | Tribunalul Olt - Prescripția dreptului de a obține executarea silită a ratelor din cadrul contractului de împrumut

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cautare

No Result
View All Result

Legaturi utile

  • Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa
  • Uniunea Națională a Barourilor din România
  • Baroul Bihor
  • Baroul Satu Mare
  • Ministerul Justiției
  • Ministerul Public
  • Consiliul Superior al Magistraturii
  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • Avocatul Poporului
  • Uniunea Națională a Notarilor Publici
  • Direcția Națională Anticorupție
  • DIICOT

Categorii

  • Administraţie
  • Anchete
  • Anunțuri
  • Arhiva
  • Avocatura
  • Citatul zilei
  • Cultură
  • Dezbatere
  • Drept
  • Economie
  • Educatie
  • Eveniment
  • Fara categorie
  • Gura pamfletarului
  • Haz de necaz
  • International
  • Interviu
  • Învăţământ
  • Invitatul săptămânii
  • Juridic
  • Justiţie
  • justitie
  • Lectii
  • Opinii
  • Politic
  • Politică externă
  • prim
  • Prim Plan
  • Prim Plan 2
  • Procese
  • Război
  • Recomandate
  • Sănătate
  • Sanatate
  • Satu Mare
  • Sistemul judiciar
  • Social
  • Spațiu Virtual
  • Sport
  • Știri
  • Stiri
  • Video

Articole recente

  • Retrocedarea unor bunuri care au aparținut cultelor religioase, calitatea de persoană îndreptăţită | Jurisprudență ÎCCJ
  • Cerere de trimitere spre rejudecare a cauzei pe motivul că judecata la instanţa de fond a avut loc în lipsa inculpatului care nu a fost legal citat și acoperirea viciului de procedură
  • O Universitate din Oradea taie din programele de studiu
  • Soțul primăriței din Bulz, reținut pentru transport ilegal de lemn. Edilul susține că e o neînțelegere
  • Furt cu taxiul: au furat un cal și l-au vândut în târg pentru 2.500 de lei

Arhive

  • mai 2025
  • aprilie 2025
  • martie 2025
  • februarie 2025
  • ianuarie 2025
  • decembrie 2024
  • noiembrie 2024
  • octombrie 2024
  • septembrie 2024
  • august 2024
  • iulie 2024
  • iunie 2024
  • mai 2024
  • aprilie 2024
  • martie 2024
  • februarie 2024
  • ianuarie 2024
  • decembrie 2023
  • noiembrie 2023
  • octombrie 2023
  • septembrie 2023
  • august 2023
  • iulie 2023
  • iunie 2023
  • mai 2023
  • aprilie 2023
  • martie 2023
  • februarie 2023
  • ianuarie 2023
  • decembrie 2022
  • noiembrie 2022
  • octombrie 2022
  • septembrie 2022
  • august 2022
  • iulie 2022
  • iunie 2022
  • mai 2022
  • aprilie 2022
  • martie 2022
  • februarie 2022
  • ianuarie 2022
  • decembrie 2021
  • noiembrie 2021
  • octombrie 2021
  • septembrie 2021
  • august 2021
  • iulie 2021
  • iunie 2021
  • mai 2021
  • aprilie 2021
  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • ianuarie 2020
Site-ul bihorjust.ro şi conținutul acestuia sunt protejate de Legea drepturilor de Autor din România şi de dispoziţii privitoare la copyright aplicabile în alte teritorii din afara ţării. Preluarea de pe site-ul bihorjust.ro a materialelor (text, foto şi/sau video) purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală se poate face doar cu citarea sursei, cu URL/hyperlink, în limita a 250 de semne.

Categorii

  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

Legal

  • Termeni Și Condiții
  • Declinarea responsabilității
  • Politica de confidentialitate

Site

  • Contact
2020 BihorJust.ro. Toate drepturile rezervate.

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
No Result
View All Result
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

© 2020 BihorJust.ro

Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: POLITICĂ COOKIE-URI.