Conform unei analize realizate de platforma termene.ro, aproape 500.000 de angajați din România riscă să își piardă locul de muncă, în condițiile în care circa 160.000 de firme, multe dintre ele microîntreprinderi, se află în pragul colapsului. Situația nu este doar îngrijorătoare, ci și un semnal de alarmă major pentru Guvern și pentru întreg mediul de afaceri.
Contextul actual este, după cum descriu specialiștii, „cum nu se poate mai prost”. În 2025, costurile de producție au crescut cu până la 25%, ceea ce a pus o presiune uriașă pe firme, mai ales pe cele mici și mijlocii, care funcționează cu marje reduse de profit. În același timp, investițiile au fost oprite, iar taxele impuse mediului de afaceri au crescut într-un ritm considerat galopant.
Această combinație toxică de factori a împins tot mai multe companii spre o situație limită. Insolvența devine primul pas inevitabil, iar pentru multe dintre ele falimentul este deja la ușă.
Analiza arată că problemele sunt resimțite cel mai puternic în comerțul cu amănuntul și în servicii, sectoare care până nu demult erau considerate motoare de creștere ale economiei românești.
Economistul Adrian Negrescu atrage atenția și asupra sectorului imobiliar, care trece printr-un blocaj periculos:
„Cele mai multe firme aflate în dificultate provin din sectoarele dinamice ale economiei, precum comerţul cu amănuntul şi serviciile. Un risc major de blocaj există în imobiliare, unde, după rezultatele spectaculoase din iulie – generate de creșterea TVA –, a urmat un adevărat îngheț investițional.”
În plus, nici industria farmaceutică nu este scutită de necazuri. Aici, întârzierile la plată au atins un nivel record, ceea ce destabilizează grav lanțurile de distribuție și afectează predictibilitatea întregului sector.
Pentru companii, elaborarea unor planuri de afaceri viabile și predictibile a devenit aproape imposibilă. Negrescu explică de ce:
„Este o misiune aproape imposibilă să îți construiești un plan de business viabil și predictibil, în condiţiile în care preţurile cresc cu cel mai ridicat ritm din UE, iar creşterile de taxe pun presiune tot mai mare pe relaţiile comerciale, acolo unde asistăm la un adevărat îngheţ investiţional.”
În ansamblu, în multe ramuri economice, efectele combinate ale creșterii prețurilor, deprecierii monedei naționale și majorării taxelor au dus la costuri cu 15-20% peste nivelul anului 2024. Pentru firmele mici, aceste diferențe pot însemna chiar și pierderea completă a pieței.
În fața acestui tablou sumbru, soluțiile nu mai pot întârzia. Economistul Adrian Negrescu susține că este nevoie de un nou set de măsuri guvernamentale, denumit simbolic „Pachetul 3”, care să vină în sprijinul mediului de afaceri.
Printre propunerile acestuia se numără:
- Diversificarea surselor de finanțare pentru companii, inclusiv prin transformarea Fondului Proprietatea într-un vehicul investițional capabil să susțină firmele inovative.
- Eliminarea taxei pe stâlp și a altor „plafonări toxice” care sufocă mediul economic.
- Crearea unui climat fiscal stabil și predictibil, care să redea încrederea investitorilor și să relanseze investițiile.
Cifrele nu mai lasă loc de interpretări: 500.000 de locuri de muncă se află sub semnul întrebării. În spatele acestor statistici se află sute de mii de familii care riscă să rămână fără surse de venit.
Impactul social ar putea fi devastator: creșterea șomajului, scăderea consumului și accentuarea migrației forței de muncă către alte țări europene. În plus, pierderea a zeci de mii de microîntreprinderi ar putea afecta lanțuri întregi de furnizori și parteneri, generând un efect de domino greu de stopat.
