Judecătoare anchetată de Inspecția Judiciară după declarații controversate pe Facebook: „N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție”

Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu și a deschis o anchetă disciplinară împotriva judecătoarei Sorina Marinaș, magistrat la Curtea de Apel Craiova, după ce aceasta a publicat pe Facebook o postare cu afirmații considerate nepotrivite pentru un judecător.

Judecătoarea a făcut publice argumentele care au stat la baza condamnării la 30 de ani de închisoare a unui bărbat recidivist, condamnat anterior pentru omor și tentativă de omor, care și-a atacat din nou soția. În mesajul său, Marinaș a mers însă mai departe, afirmând că nu simte milă, deși știe că inculpatul va muri în detenție:

„N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție. Ba, dimpotrivă, e o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas. Si mă bucură, în general, soluțiile când am convingerea ca societatea e liberă, cel puțin pentru un timp, de un individ care pune în pericol drepturi fundamentale. ”

Postarea a devenit rapid virală, fiind preluată de presa națională și stârnind dezbateri aprinse despre limitele libertății de exprimare a magistraților, respectarea codului deontologic și imaginea justiției.

În replică, judecătoarea Marinaș a reacționat ferm, respingând acuzațiile Inspecției Judiciare și susținând că nu a încălcat nicio normă:

„Urmare a publicării unei soluții de referință, unica in țară pe art. 77 h cod penal, azi, la a 42 a victimă a omorului, am primit minunea asta. N am înțeles exact ce am încălcat din Codul Deontologic, iar codul e destul de voluminos. Însă l am recitit acum, pe seară, si tot n am identificat o norma încălcată. Dacă intr o procedură deontologica împotriva unui judecător se pot face acuzații atât de abstracte,(…) pare că acuzații în cauze penale, vinovați sau nu, au mai multe drepturi decât judecătorul acuzat de inspecție, vinovat sau nu.. (…) Acest judecător nu e chiar ușor așa de intimidat.”

Judecătoarea a subliniat că soluția a fost deja prezentată în Parlament și discutată la nivel național, ca un posibil precedent în practica judiciară privind individualizarea pedepselor pentru crime violente.

Cazul a deschis un val de reacții și discuții în mediul public și în lumea juridică, mulți specialiști întrebându-se dacă un magistrat poate folosi un ton atât de tranșant în spațiul public, fără a afecta imparțialitatea și imaginea justiției. Ancheta disciplinară urmează să stabilească dacă judecătoarea Sorina Marinaș a depășit sau nu limitele libertății de exprimare garantate magistraților.

Publicăm postările de pe pagina personală de Facebook a doamnei Sorina Marinaș judecător la Curtea de Apel Craiova:

” Am scris azi: În baza art. 32 alin. 1 rap. la art. 188-189 alin. 1 lit. e rap. la art. 199 alin. 1, cu apl. art. 33 alin. 2 ultima teză C.p şi art. 41- 43 alin. 5 C.p., art. 77 alin. 1 lit. h C.p., art. 60 C.p., condamnă pe inculpatul…. la pedeapsa de 30 ani închisoare.

Maximul general al pedepsei închisorii pentru tentativa la omor calificat asupra soției, in recidivă postexecutorie, după un alt omor si o altă tentativa de omor, și cu agravanta specifică violenței de gen.

N-am vreun sentiment de milă, desi sunt conștientă că va muri in detenție.

Când judecătorii inhiba sentimente născute (ne naștem dispuși la iertare si creștem încercând sa gasim scuze, atenuante) fiind conștienti că prin soluție condamnă la moarte în detenție, fapta aia, grefată pe antecedente, e atât de gravă încât determină eliminarea oricărei remușcări.

Ba, dimpotrivă, e o soluție care pe mine ma bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas. Si mă bucură, in general, soluțiile când am convingerea că societatea e liberă, cel puțin pentru un timp, de un individ care pune in pericol drepturi fundamentale.

As vrea să fie o soluție care să revigoreze un pic practica pe procesul de individualizare, să nu ne mai uităm atât la agresor, sa ne uităm mai mult la victimă, la frica ei, să ne gândim cum a scăpat si a mers pe stradă, sa ceară ajutor, având un batic legat care să oprească sângerarea masivă de la gât.

O fac publică pentru că e nevoie de ea. „