Interviul luat, fără acordul părinților și fără protejarea identității, unei eleve din România despre moartea unei colege i-a încălcat acesteia dreptul la viață privată | Opinia CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, marți, în unanimitate, că unei eleve din România i-a fost încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie, după ce un post de televiziune i-a luat o declarație fără acordul părinților și fără a lua ”măsuri adecvate pentru a-i proteja identitatea”. Interviul, care se referea la moartea unei colege de școală, a dus la hărțuirea elevei și i-ar fi provocat acesteia un stres emoțional. Curtea a constatat în special că instanțele de apel naționale au echilibrat doar superficial problema dreptului reclamantei la viață privată și dreptul radiodifuzorului la libera exprimare, în special că aceasta era minoră la acel moment și a fost audiată fără acordul părinților.

Potrivit deciziei de azi a CEDO, în 2012 o colegă de școală a reclamantei (care avea pe atunci 11 ani) a murit după ce a căzut dintr-un tren, într-o excursie. Un reporter al unui post de televiziune din România a discutat despre această situație cu mai mulți copii, printre care și reclamanta din acest dosar, fără să ceară acordul părinților ei și fără ca vreun profesor să fie prezent.

În fața microfonului, eleva a spus, printre altele, că a auzit că accidentul s-a produs fără ca un profesor să fie prezent: ”ar fi trebuit să existe o grijă mai mare pentru elevi pentru a-i ține în siguranță” – ar fi precizat ea. Interviul a fost difuzat în acea zi, iar un material despre accident a fost postat pe site-ul televiziunii, având titlul ”Colegii de școală ai fetei care a căzut din tren sunt șocați. Eleva mergea la toaletă când s-a produs tragedia”.

Potrivit reclamantei, în urma apariției interviului a avut de suferit din cauza atitudinii negative a elevilor, profesorilor și autorităților școlare.

În 2013, eleva a dat în judecată postul de televiziune, iar Judecătoria Ploiești i-a acordat despăgubiri de 200.000 de lei, pentru că interviul i-a fost luat fără acordul părinților și că reclamanta ”ar fi putut fi recunoscută chiar dacă fața ei ar fi fost încețoșată”. Un an mai târziu, Tribunalul Prahova a anulat acea decizie, invocând libertatea jurnalistică și interesul public și reținând că televiziunea nu trebuie să răspundă pentru comportamentul celor din comunitatea școlară. Un recurs al reclamantei a fost respins în 2015 de Curtea de Apel Ploiești, care a menținut raționamentul Tribunalului și a reținut că acordul părinților nu ar fi schimbat situația.

În același an, reclamanta s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului.

Argumentele CEDO

Curtea a reiterat că, în temeiul Convenției, statele sunt obligate să asigure, în cadrul sistemelor lor juridice, respectarea vieții private chiar și în sfera relațiilor dintre indivizi, mai ales în ceea ce privește minorii.

În ceea ce privește interviul în sine, Curtea a fost convinsă că a fost vorba despre o chestiune de interes public. Cu toate acestea, reclamanta era minoră și, prin urmare, cerința consimțământului părintesc trebuia avută în vedere.

CEDO a remarcat că reglementările relevante ale Consiliului Național al Audiovizualului prevăd că ”dreptul minorului la viața privată și la imaginea sa privată prevalează asupra nevoii de informare, în special în cazul unui minor aflat într-o poziție dificilă”. Curtea a observat că instanțele interne au constatat că reclamantul a suferit o angoasă severă în urma difuzării.

”Chiar și atunci când un reportaj a contribuit la o dezbatere publică, dezvăluirea de informații private – cum ar fi identitatea unui minor care a asistat la un eveniment dramatic – nu trebuia să depășească discreția editorială și trebuia justificată”, a explicat Curtea, care și-a exprimat îndoielile cu privire la relevanța pentru o dezbatere de interes public a opiniilor unui copil care nu a asistat la evenimentul în cauză.

CEDO a concluzionat că instanțele de apel în acest caz au echilibrat doar superficial problema dreptului reclamantului la viață privată și dreptul radiodifuzorului la libera exprimare. În opinia Curții, judecătorii români nu au luat în considerare în mod corespunzător faptul că reclamanta era minoră, nerespectând obligația de a proteja dreptul acesteia la viață privată și fiind încălcat articolul 8.

Pentru că reclamanta nu a depus o cerere de despăgubiri în termenul stabilit de CEDO, nu a fost emisă nicio hotărâre în acest sens.

DOCUMENT – Comunicatul CEDO în acest caz: