INTERVIU cu av. Victor Rusa, candidat la funcția de decan al Baroului Cluj: stabilitate, vot online și sprijin pentru stagiari

Avocat din 1996, Victor Rusa are aproape trei decenii de activitate neîntreruptă în Baroul Cluj, perioadă în care a îmbinat practica avocaturii cu implicarea constantă în viața instituțională a profesiei. A fost ales de cinci ori consilier al baroului și a exercitat timp de opt ani funcția de prodecan, participând direct la deciziile administrative și la reprezentarea corpului profesional în relația cu celelalte instituții ale sistemului judiciar.

Candidatura sa la funcția de decan se sprijină pe această experiență acumulată în timp, pe o perspectivă orientată spre echilibru instituțional și pe ideea consolidării unui cadru profesional stabil și previzibil pentru avocați.

BihorJust: Sunteți avocat din 1996. Când ați simțit prima dată că profesia are nevoie de lideri, nu doar de practicieni?

av. Victor Rusa: Am simțit că profesia are nevoie de lideri în momentul în care am înțeles că independența avocatului nu este un privilegiu stabil, ci o realitate care trebuie apărată constant, uneori discret, alteori ferm și vizibil. Ca avocat, îți aperi clientul, iar ca membru al organelor de conducere aperi cadrul în care toți colegii își pot exercita profesia cu demnitate. Au existat multe situații în care ar fi fost mai comod să rămân în plan secund sau să evit asumarea unei poziții clare, însă am ales implicarea.

BihorJust: Aproape 30 de ani în profesie – ce s-a deteriorat cel mai mult în statutul avocatului?

av. Victor Rusa: Nu cred că statutul avocatului s-a deteriorat în esența lui, însă a devenit mai vulnerabil la presiuni externe și la interpretări simplificatoare ale rolului nostru în justiție. Am observat o tendință de a reduce avocatul la o funcție procedurală, cu ignorarea faptului că el este garantul dreptului la apărare. În astfel de contexte, baroul nu poate fi doar administrator, ci trebuie să fie apărător activ al profesiei.

BihorJust: Ați fost ales de cinci ori consilier și opt ani prodecan. Care este diferența între experiență și obișnuință?

av. Victor Rusa: Pentru mine, experiența înseamnă capacitatea de a anticipa consecințele unei decizii și de a înțelege nu doar mecanismul adoptării ei, ci și efectele concrete pe care le produce în viața profesională a colegilor. Obișnuința, în schimb, apare atunci când nu te mai întrebi dacă există o soluție mai bună. După aproape trei decenii în profesie, pot spune că experiența m-a făcut mai înţelept, mai atent și mai responsabil, nicidecum mai comod.

BihorJust: După atâta timp în conducere, cum demonstrați că nu reprezentați continuitatea unei inerții?

av. Victor Rusa: Reprezint continuitatea lucrurilor care funcționează bine în barou, dar și disponibilitatea sinceră de a îmbunătăți ceea ce poate fi făcut mai bine. Am lucrat suficient timp în interiorul mecanismului de conducere al baroului încât să îi cunosc nu doar regulile, ci și oamenii, ritmul și dificultățile lui reale. Tocmai această experiență mă face să nu cred în schimbări proclamate în scop electoral, ci în ajustări temeinice, gândite cu luciditate și construite cu echilibru.

BihorJust: În ultimii opt ani ați fost prodecan. Dacă astăzi există probleme majore în Barou, nu sunteți și dumneavoastră parte din ele?

av. Victor Rusa: Am făcut parte din conducerea baroului și îmi asum pe deplin această etapă a parcursului meu profesional. Actul de conducere este, prin natura sa, unul colectiv, rezultat al dezbaterii și al votului consiliului, iar fiecare decizie adoptată s-a înscris în acest cadru instituțional. Cred că este nevoie de o continuitate responsabilă pentru consolidarea baroului. Nu cred în delimitări de circumstanță, care ar presupune să contest sau să minimalizez conducerea din care am făcut parte, exclusiv pentru a obține un avantaj electoral. În plus, nu am susținut și nu consider că se poate susţine cu temei că baroul se confruntă cu probleme majore sau structurale. Instituția a funcționat și funcționează, iar echilibrul său a fost constant menținut. Există mai multe aspecte care pot fi îmbunătățite — de pildă, în zona dialogului instituțional, a predictibilității administrative sau a sprijinului acordat stagiarilor — însă acestea sunt chestiuni perfectibile, nicidecum disfuncționalități sistemice. Ele reclamă rigoare și coerență, deoarece o instituție puternică evoluează prin ajustări responsabile, nu prin dramatizări conjuncturale puse în discuție în perioada alegerilor.

BihorJust: A existat vreodată presiune – politică, instituțională sau internă – asupra dumneavoastră în mandatul de prodecan?

av. Victor Rusa: Funcția de prodecan a presupus, inevitabil, situații tensionate și decizii dificile, însă nu am acceptat niciodată presiuni, de nicio natură, care să îmi afecteze independența de apreciere. Dacă aș fi făcut-o, mi-aș fi compromis nu doar mandatele, ci și conștiința profesională.

BihorJust: Care este decizia din mandatul de prodecan pe care o considerați cea mai importantă?

av. Victor Rusa: Cele mai importante decizii nu au fost cele vizibile, ci acelea prin care am menținut echilibrul instituțional în momente sensibile, atunci când tensiunile externe sau diferențele de opinie interne ar fi putut genera fracturi inutile. Am urmărit întotdeauna ca reacțiile baroului să fie ferme, dar proporționale, iar dezbaterile din consiliu să conducă la soluții asumate, nu la poziționări conjuncturale.

BihorJust: Și care este decizia pe care regretați că nu ați luat-o deși a fost foarte dificilă?

av. Victor Rusa: Dacă este o decizie pe care o regret, aceea este renunțarea la votul online pentru alegerea organelor de conducere. Am susținut această variantă nu din comoditate și nu din considerente conjuncturale, ci pentru că am considerat că accesul cât mai larg la vot este o chestiune de principiu și de respect față de colegi.
Votul online oferea posibilitatea participării unui număr mai mare de avocați, fără deplasări, fără pierderea unei zile întregi într-o adunare generală care, în format fizic, poate dura șapte sau opt ore și presupune un efort logistic considerabil. În același timp, nu genera costuri pentru barou, platforma fiind pusă la dispoziție gratuit și deja utilizată în alte structuri profesionale. Din perspectiva mea, era o soluție echilibrată, care îmbina participarea largă, eficiența administrativă și grija față de resursele profesiei.
Am crezut și cred în continuare că legitimitatea unei conduceri este cu atât mai solidă cu cât se sprijină pe votul unui număr cât mai mare de colegi. Pentru mine, facilitarea participării nu este un detaliu tehnic, ci o expresie a încrederii în corpul profesional și a dorinței de a-l implica pe deplin în deciziile care îl privesc.
Regret că această opțiune nu a fost menținută, pentru că sunt convins că un barou devine mai puternic atunci când deschide cât mai larg ușa participării, nu atunci când o îngustează.

BihorJust: Ați susținut un model de „acțiuni ferme, dar discrete”. Într-o epocă a comunicării publice, discreția nu poate fi confundată cu pasivitatea?

av. Victor Rusa: Nu am susținut nicăieri discreția ca principiu de acțiune. În programul meu electoral am făcut trimitere la rezerva instituțională. Întrebarea pune în opoziție discreția și pasivitatea, însă poziția mea este una de respingere categorică a pasivității. Rezerva instituțională pe care o propun nu înseamnă absența reacției, ci o reacție proporțională, argumentată și exercitată în limitele competențelor baroului.
Chiar și în contextul comunicării permanente, nu consider că vizibilitatea este echivalentă cu eficiența. Prefer intervențiile bine fundamentate în locul declarațiilor publice grăbite, iar atunci când profesia trebuie apărată, cred că reacția trebuie să fie clară și fermă.

BihorJust: Spuneți că nu promiteți schimbări spectaculoase. Într-un barou de peste 1.400 de membri, stabilitatea este suficientă?

av. Victor Rusa: Stabilitatea pentru barou pe care o propun nu este un scop în sine și nu este sinonimă cu stagnarea, ci reprezintă condiția fără de care nicio evoluție nu poate produce efecte durabile. Un barou care funcționează previzibil și are reguli clare și decizii coerente oferă fiecărui coleg siguranța necesară pentru a-și exercita profesia în mod responsabil. Pe un asemenea fundament pot fi construite îmbunătățiri reale și sustenabile.
Nu cred că stagnarea se naște din stabilitate, ci din lipsa de direcție și din absența asumării.
În general, evoluția are nevoie de stabilitate nu pentru a încetini schimbarea, ci pentru a-i asigura coerența și durabilitatea.

BihorJust: Care este diferența dintre un decan echilibrat și un decan prea prudent?

av. Victor Rusa: În concepţia mea, echilibrul, în exercitarea funcției de decan, înseamnă capacitatea de a decide la momentul potrivit, după o evaluare atentă a consecințelor și a impactului asupra profesiei. Asta nu înseamnă nici ezitare și nici amânare din comoditate.
Prudența devine excesivă atunci când decizia este evitată din teamă sau din dorința de a preveni tensiunile. Eu nu confund analiza cu tergiversarea. Deciziile dificile trebuie asumate atunci când interesul profesiei o impune, dar ele trebuie luate mereu pe un fundament solid, nu sub presiunea momentului.

BihorJust: Dacă un magistrat are un comportament repetat problematic, veți reacționa public sau veți prefera dialogul închis?

av. Victor Rusa: În fața unui comportament problematic, consider că primul pas trebuie să fie dialogul instituțional, purtat cu respect, claritate și disponibilitate reală de a înțelege contextul și consecințele situației. Baroul are datoria de a încerca, mai întâi, soluționarea prin mijloace instituționale echilibrate, care să permită corectarea derapajelor fără a escalada inutil tensiunile dintre profesii.
În măsura în care o asemenea situație persistă și ajunge să afecteze exercitarea profesiei, reacția baroului trebuie să capete o dimensiune formală și fermă, adecvată gravității faptelor. Respectul între profesii presupune reciprocitate și se consolidează doar prin conduită echilibrată din partea ambelor părți.

BihorJust: Care este linia roșie peste care nu veți mai rămâne „rezervat”?

av. Victor Rusa: Linia roșie, în relația cu celelalte instituții, este reprezentată de independența avocatului și de demnitatea profesiei. Atât timp cât dialogul instituțional se desfășoară în limitele respectului reciproc și ale competențelor legale, cred că rezerva instituțională este cadrul adecvat de acțiune.
În momentul în care independența avocatului este afectată în mod grav sau în mod repetat, ori când exercitarea profesiei este împiedicată prin practici care depășesc cadrul legal sau deontologic, rezerva nu mai este suficientă. În asemenea situații, baroul are obligația de a reacționa clar și proporțional pentru a proteja cadrul în care avocații își desfășoară activitatea.
Nu este vorba despre o atitudine conflictuală, ci despre apărarea unor principii care stau la baza funcționării justiției. Independența avocatului nu este negociabilă, iar demnitatea profesiei nu poate fi relativizată.

BihorJust: Propuneți chestionare semestriale către avocați și întâlniri cu conducerile instanțelor. Dacă, după aceste întâlniri, nu se schimbă nimic, care este pasul următor?

av. Victor Rusa: Chestionarele nu vor fi un exercițiu formal și nici o simplă colectare de nemulțumiri. Ele vor reprezenta instrumentul prin care conducerea baroului va avea o imagine mai clară și documentată asupra problemelor întâmpinate de colegi în relația cu instanțele și parchetele. Rezultatele vor fi centralizate, analizate și transformate în puncte concrete de discuție în întâlnirile instituționale.
Dacă, în urma acestor demersuri, nu apar îmbunătățiri concrete, concluziile chestionarelor vor sta la baza unor intervenții instituționale formale, inclusiv solicitări scrise, întâlniri oficiale cu factorii decizionali și, dacă este cazul, sesizarea forurilor competente, astfel încât problemele semnalate de colegi să fie abordate în mod efectiv şi soluţionate, nu doar consemnate.

BihorJust: Sunteți dispus să transformați aceste întâlniri în mecanisme formale, cu termene și obligații asumate public?

av. Victor Rusa: Sunt dispus să instituționalizez mecanisme clare și permanente de dialog cu instanțele, pentru că experiența mi-a arătat că relațiile interinstituționale funcționează cu adevărat atunci când sunt organizate și predictibile. Îmi doresc stabilirea unui calendar periodic de întâlniri cu conducerile instanțelor, cu agende bine definite și teme concrete pregătite în prealabil, astfel încât problemele semnalate de colegi să fie discutate aplicat și urmărite în mod consecvent.
Aceste mecanisme nu trebuie însă reduse la un simplu calendar formal. Ori de câte ori apar situații care afectează exercitarea profesiei, dialogul trebuie inițiat fără întârziere. Un cadru instituțional solid presupune atât regularitate, cât și capacitatea de a reacționa prompt atunci când contextul o impune.

BihorJust: În problema oficiilor, cât timp mai poate Baroul să „intensifice demersuri” fără să adopte măsuri mai ferme?

av. Victor Rusa: Problema întârzierilor la plata onorariilor din oficiu are o dimensiune națională și ține în principal de mecanismele bugetare și administrative gestionate la nivelul Ministerului Justiției. Astfel, decanul are obligația de a susține ferm această problemă a avocaţilor în cadrul structurilor profesionale centrale.
Baroul nostru a formulat și va continua să formuleze poziții clare și documentate în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, astfel încât demersurile la nivel central să fie coerente, susținute și fundamentate pe datele concrete din teritoriu. Este necesară implicarea constantă în dezbaterile din organele centrale ale profesiei, cu solicitarea unor soluții structurale care să asigure nu doar deblocări punctuale, ci un cadru stabil de funcționare.
Activitatea din oficiu este parte integrantă a profesiei de avocat, iar tratarea acesteia trebuie să reflecte demnitatea, predictibilitatea și respectul datorat acestei componente esențiale a activității avocatului.

BihorJust: Ați propus robe oferite de Barou fiecărui stagiar. Este un gest simbolic sau o soluție pentru dificultățile reale ale începutului de drum?

av. Victor Rusa: Oferirea de robe stagiarilor este un gest simbolic, dar cu o semnificație profundă. La începutul profesiei, fiecare sprijin contează, nu doar material, ci și moral. Momentul primirii robei nu este unul administrativ, ci unul de asumare a unei vocații și de intrare într-o comunitate profesională cu tradiție și responsabilitate.
Îmi doresc ca acest gest să transmită un mesaj clar, respectiv că tinerii nu sunt singuri la debutul în profesie. Baroul nu este o instituție distantă, ci o comunitate care le recunoaște efortul, le respectă curajul de a începe și este dispusă să îi susțină în formarea lor profesională.
Roba nu este doar un obiect vestimentar, ci un semn al apartenenței și al încrederii pe care profesia o acordă fiecărui stagiar. Pentru că, dincolo de simbol, ceea ce contează cu adevărat este ca fiecare tânăr avocat să simtă că intră într-o profesie puternică, care își respectă începuturile și își susține viitorul.

BihorJust: Programul de formare în primele 30 de zile – va fi obligatoriu? Cum se va desfășura, cine îl susține și din ce buget?

av. Victor Rusa: Programul din primele 30 de zile doresc să fie unul util și aplicat, nu o formalitate administrativă. Îmi doresc ca fiecare stagiar să primească, încă de la început, repere clare privind deontologia, organizarea profesiei și realitățile concrete ale practicii. Forma exactă va respecta cadrul normativ existent, însă intenția mea este ca participarea la acest program să fie integrată firesc în debutul profesional.
Din punct de vedere financiar, programul va fi susținut din bugetul baroului, prin valorificarea resurselor interne și a implicării colegilor cu experiență, astfel încât să fie sustenabil și eficient. Consider că suportarea unor costuri necesare formării profesionale a stagiarilor nu trebuie privită drept o cheltuială, ci o investiție reală în viitorul baroului.

BihorJust: Reprezentanții stagiarilor vor participa doar în iunie și decembrie. Nu riscați ca vocea lor să fie mai degrabă formală decât influentă?

av. Victor Rusa: Participarea reprezentanților stagiarilor la ședințele consiliului trebuie să devină o prezență firească și permanentă în viața baroului, nu un exercițiu punctual sau simbolic. Faptul că această deschidere a început deja este un semn bun, însă îmi doresc ca ea să fie consolidată și asumată ca parte integrantă a modului în care funcționează instituția noastră.
Nu văd în această prezență a stagiarilor o formalitate și nici o concesie, ci o formă de respect față de cei care fac primii pași în profesie și care trăiesc direct dificultățile începutului. Îmi doresc ca vocea lor să fie ascultată cu atenție și tratată cu seriozitate, nu pentru că aşa trebuie, ci pentru că experiența lor proaspătă aduce o perspectivă necesară și autentică.
Un barou puternic și responsabil are încredere în tinerii săi și le oferă nu doar reguli, ci și loc la masă. Pentru că viitorul profesiei nu începe într-un moment îndepărtat, ci se construiește din clipa în care alegem să îi integrăm pe cei aflați la început de drum.

BihorJust: Cum veți interveni dacă un îndrumător nu își îndeplinește real rolul de mentor?

av. Victor Rusa: Dacă mentoratul rămâne la nivel formal, stagiul își pierde substanța și riscă să devină o simplă etapă administrativă, nu un proces real de formare profesională. Rolul îndrumătorului nu este unul decorativ, ci esențial în transmiterea valorilor profesiei, a rigorii și a responsabilității care definesc avocatul.
Consiliul are obligația legală de a urmări efectiv modul în care se desfășoară îndrumarea profesională, nu printr-o abordare intruzivă, ci printr-o evaluare atentă și constantă a realității din teren. Discuțiile cu stagiarii, fie în cadru formal, fie în contexte instituționale mai flexibile, pot oferi o imagine clară asupra modului în care se realizează această formare și asupra eventualelor dificultăți întâmpinate.
Atunci când apar deficiențe reale și repetate, ele nu trebuie ignorate sau minimalizate.
Intervenția trebuie să fie una proporțională și fundamentată, utilizând instrumentele prevăzute de legislația profesiei, cu rigoare, echilibru și respect pentru părțile implicate. Pentru că formarea temeinică a stagiarilor nu este doar responsabilitatea individuală a îndrumătorului, ci o responsabilitate a întregii comunități profesionale.

BihorJust: Ați propus calculatoare noi, coduri în fiecare sală, mobilier modernizat. Sunt acestea priorități strategice sau măsuri de confort?

av. Victor Rusa: Consider că avocații trebuie să își desfășoare activitatea în condiții demne și funcționale, iar acest lucru ține în mod direct de spațiul și de resursele puse la dispoziție de către barou. Nu vorbim despre măsuri de confort, ci despre o viziune administrativă care înțelege că eficiența profesională și respectul instituțional încep din interiorul baroului.
Modernizarea infrastructurii și organizarea coerentă a spațiilor destinate avocaţilor din interiorul Palatului de Justiție nu sunt detalii secundare, ci elemente care susțin exercitarea profesiei și care transmit un mesaj clar despre standardele noastre.
Strategia nu înseamnă doar orientări generale, ci și capacitatea de a crea un cadru concret în care avocatul să își poată exercita rolul cu rigoare.
Cred că respectul pentru corpul profesional nu se obține doar prin discurs, ci se construiește prin modul în care ne organizăm propria instituție.

BihorJust: Dacă bugetul nu permite toate aceste investiții, care este primul lucru la care renunțați?

av. Victor Rusa: În ipoteza unor constrângeri bugetare, prioritățile baroului trebuie să rămână formarea profesională a membrilor săi și apărarea intereselor profesiei, pentru că acestea definesc direcția și identitatea instituției.
Investițiile materiale pot fi etapizate și ajustate în funcție de resurse, însă prioritățile care țin de calitatea profesiei și de reprezentarea ei nu pot fi amânate. Resursele baroului pot fi limitate, la un moment dat, dar prioritățile noastre nu trebuie să fie.

BihorJust: Vreți un protocol solid cu Facultatea de Drept. Cum veți evita transformarea Baroului într-o extensie academică?

av. Victor Rusa: Colaborarea cu Facultatea de Drept trebuie să apropie în mod real teoria de practică și să faciliteze o mai bună înțelegere a exigențelor profesiei de către viitorii avocaţi, fără a afecta în vreun fel autonomia baroului și competențele sale legale. Este firesc ca mediul academic și cel profesional să conlucreze, însă fiecare trebuie să își păstreze rolul și responsabilitățile proprii.
Relația propusă prin protocolul de colaborare cu instituția de învățământ este una de parteneriat echilibrat, orientat spre formarea studenților și clarificarea standardelor profesiei, nicidecum una de subordonare sau de interferență în deciziile baroului. Autonomia profesională rămâne un principiu esențial, iar orice colaborare trebuie să o consolideze, nu să o relativizeze.

BihorJust: Le spuneți studenților și partea dificilă a profesiei – presiunea economică, competiția, incertitudinea?

av. Victor Rusa: În relația cu studenții, cred că este esențial să evităm atât idealizarea excesivă a profesiei, cât și prezentarea ei într-o cheie descurajantă. Studenților trebuie să li se vorbească deschis despre noblețea avocaturii, despre rolul său esențial în garantarea dreptului la apărare și în menținerea echilibrului în societate, dar în același timp și despre exigențele reale pe care această profesie le presupune.
Respectul față de profesie începe întotdeauna cu onestitatea, iar tinerii trebuie să știe că avocatura înseamnă muncă susținută, competiție, responsabilitate constantă și capacitatea de a face față presiunii. Doar printr-o prezentare echilibrată, care îmbină demnitatea cu realismul, putem forma viitori avocați care intră în profesie cu așteptări corecte și cu o asumare matură a rolului pe care îl vor avea.

BihorJust: Există prea mulți avocați în Cluj sau piața se autoreglează?

av. Victor Rusa: Nu cred în limitări artificiale ale accesului în profesie și nici în soluții care ar încerca să regleze prin restricție ceea ce trebuie reglat prin standarde și competență. Accesul în avocatură trebuie să rămână unul riguros, bazat pe criterii obiective și pe exigență profesională, nu pe bariere suplimentare create conjunctural.
Cred în menținerea unor standarde ridicate ale avocaturii clujene și în consolidarea culturii performanței, pentru că valoarea profesiei nu este dată de număr, ci de calitatea celor care o exercită.
În timp, piața și încrederea justițiabililor validează profesionalismul autentic, iar competența, seriozitatea și reputația sunt cele care diferențiază și consolidează poziția fiecărui avocat. Profesia de avocat nu are nevoie de restrângeri artificiale, ci de exigență constantă și de încredere în capacitatea ei de a se autoregla prin standarde solide.

BihorJust: Dacă peste patru ani vi se va reproșa că ați continuat o administrație eficientă, dar fără reforme reale, veți considera mandatul un succes?

av. Victor Rusa: Dacă, peste patru ani, mi se va reproșa că am avut o administrație eficientă, dar lipsită de „reforme spectaculoase”, voi răspunde fără ezitare că nu am candidat pentru efecte de imagine, ci pentru consolidarea reală a profesiei.
Nu cred în schimbări sonore care impresionează pe moment și se estompează rapid, ci în transformări așezate, care produc efecte vizibile în activitatea de zi cu zi a colegilor și în funcționarea coerentă a baroului.
Pentru mine, măsura unui mandat nu stă în declarații sau în inițiative spectaculoase, ci în capacitatea de a lăsa în urmă o structură mai previzibilă, mai echilibrată și mai bine organizată, o instituție care reacționează atunci când profesia are nevoie de sprijin și care își reprezintă membrii cu seriozitate și consecvență.
Dacă, la finalul mandatului, colegii vor simți că își exercită profesia într-un cadru mai stabil și mai bine administrat, atunci voi considera că mi-am îndeplinit datoria. Acesta este angajamentul meu: nu spectacol, ci construcție durabilă, pentru o profesie puternică și un barou eficient.

Alegerile din 17 martie 2026 vor marca nu doar desemnarea unui nou decan, ci și direcția administrativă și instituțională a Baroului Cluj pentru următorii patru ani. Candidatura lui Victor Rusa se înscrie într-o logică a continuității asumate și a consolidării mecanismelor interne ale profesiei, într-un moment în care stabilitatea și reprezentarea fermă devin teme centrale ale dezbaterii profesionale. Rămâne ca membrii baroului să decidă dacă acest model de conducere — construit pe echilibru, rigoare și experiență — este cel potrivit pentru etapa următoare.

Av. Victor Rusa candidează la conducerea Baroului Cluj: prezentăm programul său pentru independența, modernizarea și consolidarea profesiei

Cine va conduce Baroul Cluj? Alegeri decisive într-unul dintre cele mai mari barouri din România