BIHORJUST: Cum a fost tranziția de la facultate la practică efectivă în domeniul juridic?
av. Bălănean Cristian: Ca regulă generală, cred că, mai mult ca în alte profesii, tranziția din sfera teoretică a dreptului în planul aplicabilității sale practice, la stări de fapt concrete, necesită eforturi intelectuale mai intense și o perioadă mai îndelungată de acomodare profesională. Într-o altă ordine de idei, bagajul de cunoștințe pe care l-am asimilat în timpul facultății – el însuși doar o bază de construcție pentru viitorul profesional – nu a fost nici pe departe suficient pentru a rezolva problemele juridice concrete care mi-au fost încredințate spre soluționare în primii ani de avocatură. În consecință, a trebuit să recurg la studierea clasicelor culegeri de practică judiciară (în limita a ceea ce găseam), să aloc zile sau chiar săptămâni pentru analiza mentală a unor probleme și, mai ales, să cer – cu multă îndrăzneală – sfaturile avocaților cu vechime în Barou.
BIHORJUST: Cine v-a influențat cel mai mult în formarea profesională?
av. Bălănean Cristian: Nu pot să mă rezum la o singură persoană, deoarece pregătirea mea profesională și practica în domeniul dreptului au fost mult mai ample decât se obișnuiește astăzi. Fără îndoială, nu a fost niciodată vorba despre a-mi aroga competențe „în toate domeniile dreptului” – cum am văzut, la un moment dat, într-o reclamă a unui cabinet de avocatură din Oradea –, ci despre abordarea unor segmente din cele două mari ramuri ale științelor juridice: dreptul civil și dreptul penal. Ca atare, dl profesor universitar Matei Basarb a fost pentru mine un model intelectual și de integritate morală. De asemenea, i-am admirat pe dl profesor universitar Ernest Lupan și pe dl profesor universitar Ion Mircea (specializat în criminalistică). Dintre magistrații și avocații locali de la începutul carierei mele juridice, i-am apreciat în mod deosebit pe dl avocat Butuc, pe dna avocat și, mai apoi, judecător Dana Cigan, pe dl avocat Braia Florin și pe dl avocat Gabriel Olaru.
BIHORJUST: Care este parcursul dumneavoastră educațional și profesional până în momentul actual?
av. Bălănean Cristian: Sunt licențiat al Facultății de Științe Juridice din cadrul Universității din Oradea (promoția 1996–2000), absolvind, totodată, un modul de studii postuniversitare de perfecționare în drept penal (2001), precum și studiile de masterat ale aceleiași facultăți, în domeniul dreptului comunitar (2002–2004). În plan profesional, înainte de a intra în avocatură (2003), am lucrat cu convenție civilă ca jurisconsult al unei societăți comerciale (2000–2001) din domeniul petrolier, iar în anul 2002 am ocupat (prin concurs) funcția de conducător-șef al Biroului de Carte Funciară din cadrul Judecătoriei Marghita (funcție corespunzătoare astăzi celei de registrator-șef al unui BCPI).
BIHORJUST: Ce rol are intuiția în luarea deciziilor juridice?
av. Bălănean Cristian: Cred că intuiția joacă un rol important în luarea deciziilor profesionale în avocatură (și nu numai), însă consider că rolul ei trebuie să fie unul secundar, „în subsidiar”. Mai clar spus, cred că trebuie să ne fundamentăm soluțiile juridice pe cunoștințele teoretice și jurisprudențiale acumulate de-a lungul anilor, pe capacitatea noastră analitică și pe gândirea logică. Doar în situația în care acest demers cognitiv esențial lasă mai multe opțiuni deschise, putem miza și pe intuiție, păstrând convingerea că însăși această facultate este tot o capacitate a intelectului uman exersat, nu una „extrasenzorială”.
BIHORJUST: Cum v-a schimbat această profesie ca om?
av. Bălănean Cristian: Nu pot afirma, atât de radical, că profesia de avocat m-a schimbat ca om. Pot spune, însă, că avocatura a contribuit la definirea unor trăsături ale personalității mele: empatia, spiritul analitic, fermitatea, combativitatea etc. Cred că, înainte să devii avocat, trebuie să dispui deja de o anumită configurație psiho-mentală și morală, peste care profesia să se așeze firesc.
BIHORJUST: Care a fost cel mai dificil caz pe care l-ați avut și ce ați învățat din el?
av. Bălănean Cristian: Îmi vine în minte un caz atipic de ucidere din culpă – un accident petrecut la o vânătoare organizată în județul Mureș (2008), unde inculpatul era un personaj politic local important. Am fost angajat de familia victimei și a trebuit să fac față nu doar unor probleme juridice complexe (incluzând norme speciale privind vânătoarea), ci și unor provocări extrajuridice: tergiversări ale urmăririi penale, respingeri repetate ale cererilor în probațiune. După trimiterea în judecată a inculpatului, m-am confruntat cu adversari renumiți din Baroul Mureș și Baroul București, în toate cele trei grade de jurisdicție. A trebuit să mă pregătesc temeinic pentru fiecare ședință de judecată, atât pe conținutul dosarului, cât și pe probleme fine de procedură penală și drept penal material, ridicate de partea adversă. Până la urmă, am obținut condamnarea inculpatului în primă instanță și despăgubiri civile consistente pentru familie, iar soluția a rămas definitivă în apel și recurs. Am învățat atunci că pot avea încredere în propriile mele forțe profesionale, indiferent de dificultatea cazului sau de prestigiul adversarilor.
BIHORJUST: Ați fost vreodată într-o sală de judecată în care ați simțit o nedreptate clară? Ce ați făcut?
av. Bălănean Cristian: Dacă în trecut puteam vorbi despre numeroase „nedreptăți” intenționate ale unor judecători – manifestate, în special, prin favorizarea vădită a unor avocați și, implicit, discriminarea altora –, în prezent nu mai cred în persistența acestor practici, cu mici excepții. Atunci când am fost eu însumi defavorizat, am exercitat căile de atac sau am declanșat procedurile corespunzătoare împotriva deciziilor respective.
BIHORJUST: Cum gestionați relația cu clienții care mint sau ascund informații?
av. Bălănean Cristian: Prin semnarea contractului de asistență juridică, orice client se obligă să fie sincer în relația cu avocatul său. Personal, îi atenționez încă de la început cu privire la această obligație – mai ales în cazurile din sfera dreptului penal. Deși s-a întâmplat rar în ultimii ani – mai ales de când nu mă mai ocup de procesele de divorț, majoritatea celor care m-au mințit și-au asumat imediat riscul unei soluții defavorabile. De două sau trei ori, când am constatat că am fost mințit în mod grav, am renunțat unilateral la contractul de asistență juridică.
BIHORJUST: Ați simțit vreodată presiuni din exterior (politice, economice, sociale) asupra deciziilor dintr-un proces?
av. Bălănean Cristian: Personal, nu am simțit astfel de presiuni directe asupra mea. Cu toate acestea, am avut câteva cazuri în care am avut serioase îndoieli privind imparțialitatea unor judecători. Totuși, existența căilor de atac, ordinare și extraordinare, reprezintă un remediu eficient împotriva unor eventuale ingerințe.
BIHORJUST: Există un caz care v-a reconfirmat că ați ales profesia potrivită?
av. Bălănean Cristian: Cred că toate cazurile reușite confirmă acest lucru. Pe de altă parte, și din cazurile pierdute se poate învăța ceva – atunci când eșecul nu este cauzat de lipsa de profesionalism a avocatului sau a instanței.
BIHORJUST: Ce înseamnă pentru dvs. „dreptate” în sens profund, personal?
av. Bălănean Cristian: Pentru mine, dreptatea în sensul ei cel mai profund este cea care va fi înfăptuită de Dumnezeu „la sfârșitul veacurilor”: „…atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui” (Matei 16,27). Fără îndoială, în plan uman, atunci când un judecător aplică legea cu onestitate și fermitate, asistăm tot la un act de dreptate, care va fi, cred eu, luat în considerare și în plan eshatologic. Le spun adesea celor „însetați de dreptate” că, aici pe pământ, în cel mai bun caz, înfăptuim o dreptate umană, pozitivă. Dreptatea cu „D” mare este rezervată doar lui Dumnezeu.
BIHORJUST: Cum vedeți evoluția meseriei de avocat în următorii 10 ani?
av. Bălănean Cristian: Fără a avea pretenții profetice, cred că profesia de avocat nu se va schimba radical în următorii zece ani în ceea ce privește atribuțiile sale tradiționale, cel puțin în România. Sunt convins că inteligența artificială va aduce unele transformări, dar nu cred că ele vor fi de fond în următoarea decadă. Oamenii vor continua să apeleze la serviciile juridice clasice, chiar dacă vor exista aplicații și proceduri digitale pentru unele probleme.
BIHORJUST: Ce rol joacă empatia în profesia de avocat?
av. Bălănean Cristian: Fără empatie față de problemele clientului, nu aș putea accepta să fiu avocat. Chiar și acum, după peste 22 de ani de practică, mă bucur sau mă întristez sincer în funcție de soluțiile judiciare din dosarele mele. De asemenea, consider important să manifestăm empatie și între noi, avocații, precum și în relația cu magistrații, procurorii sau polițiștii, atunci când contextul o cere.
BIHORJUST: Ce ați schimba în modul în care se formează viitorii juriști în România?
av. Bălănean Cristian: Dacă aș avea această posibilitate, aș insista încă din facultate pe formarea abilităților practice, pe capacitatea de a rezolva probleme juridice punctuale. Învățământul juridic românesc suferă de o suprateoretizare care afectează grav pregătirea practică. Îmi amintesc ce-mi povestea o profesoară, fost judecător la Înalta Curte, care a suplinit o colegă la INM: când i-a întrebat pe auditorii de justiție dacă au văzut vreodată o citație, aceștia i-au recitat exact articolul care o reglementează, dar au recunoscut că nu au văzut niciodată una în realitate. Asta trebuie corectat: accent pe dimensiunea pragmatică, aplicativă a dreptului!
BIHORJUST: Dacă ați putea da timpul înapoi, ați alege din nou avocatura? De ce (sau de ce nu)?
av. Bălănean Cristian: Pentru că avocatura este profesia prin care am ajutat mulți oameni și am contribuit, în limitele mele, la înfăptuirea justiției, dar și pentru că mi-a oferit oportunitatea de a mă dezvolta personal (prin încă două facultăți), cred că alegerea nu a fost deloc întâmplătoare. Mai degrabă, profesia m-a ales pe mine.
Partajează acest conținut:
