Procurorul General al României, Gabriela Scutea, a aprobat un document „redactat colectiv” prin care parchetelor din țară li se transmit criterii unitare aplicare a Deciziei CCR nr. 358/2022 privind prescripția și a OUG nr. 71/2022, prin care a fost remediată problema sesizată de instanța de contencios constituțional. Nota Procurorului General a fost publicată de avocatul Toni Neacșu, care a subliniat că prin acest document se instigă la neaplicarea deciziei CCR în cauzele cu fraude europene și de corupție.
Nota Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are trei concluzii care, arată autorii, ar face ca Decizia 358/2022 privind prescripția să fie lipsită de efecte:
”Concluzie 1: examinarea efectelor neconstituționalității art. 155 alin. 1 Cod penal nu antrenează principiul legii penale mai favorabile.
Concluzie 2: în cauzele privind infracțiuni de corupție, infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene (infracțiunile prevăzute în secțiunea 4/1 din Legea nr. 78/2000, infracțiunea de evaziune fiscală atunci când are ca obiect sustragerea de la plata TVA și infracțiunea de contrabandă) supremația dreptului Uniunii impune continuarea urmăririi sau a judecății.
Concluzie 3: înainte de publicarea deciziei Curții Constituționale, legiuitorul delegat a intervenit și a corectat dispozițiile art. 155 alin. (1) C. pen. în sensul celor reținute în Decizia nr. 297/2018. În aceste circumstanțe, lipsind de efecte dispozitivul Deciziei nr. 358/2022 prin intervenția legislativă, nu se poate avea în vedere un efect independent și retroactiv al considerentelor aceleași decizii.”
Reacția avocatului Toni Neacșu:
„Invataturile” Parchetului General catre parchetele locale, cuprinzand instructiuni cu privire la atitudinea procesuala in dosarele in care se pun in discutie efectele Deciziei nr. 368/2022 a CCR cu privire la prescriptie. Nici nu stiu ce este mai socant, dar concluzia generala este ca decizia CCR cu nici un chip nu trebuie aplicata, fie ca se invoca grozavia ca intreruperea prescriptiei este institutie de drept procesual penal iar nu substantial si deci nu se supune legii mai favorabile, continuand cu instigarea la neaplicarea ei in cauzele cu fraude europene si de coruptie in numele Hotararii CJUE ori cu indicatia de a se invoca intrebari preliminare adresate CJUE pentru celelalte infractiuni.
BihorJust a solicitat un punct de vedere din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care îl vom publica în momentul în care ne va parveni.
Partajează acest conținut:
