În curând, persoanele care ard ori aruncă necontrolat deșeuri, contribuind astfel la poluarea atmosferei, ar putea ajunge după gratii. Legislativul a adoptat recent o serie de modificări importante în cadrul OUG 92/2021, act normativ ce reglementează gestionarea deșeurilor, incluzând în mod explicit astfel de comportamente printre faptele de natură penală. Noua lege își va produce efectele doar după promulgarea de către șeful statului și publicarea în Monitorul Oficial.
Până în prezent, legislația de mediu trata drept infracțiuni doar acțiunile ce afectau resursele de apă, solul sau subsolul. În urma demersurilor întreprinse de Diana Buzoianu, deputat USR de București, în textul de lege a fost introdusă și componenta legată de aerul poluat. Ea a explicat că, în prezent, anchetele penale pot fi demarate doar în baza prejudiciilor aduse apelor sau solului, întrucât nu există prevederi explicite privind calitatea aerului, deși numeroase infracțiuni implică strict acest aspect, cum sunt arderile ilegale de deșeuri, precum cele raportate în zona Sintești, județul Ilfov.Proiectul de lege a fost adoptat cu unanimitate de voturi – 293 de deputați prezenți s-au pronunțat „pentru”. Totuși, entuziasmul este temperat de îngrijorări legate de aplicabilitatea efectivă a noilor prevederi. Mai exact, există semne de întrebare în privința capacității autorităților de a documenta și proba aceste fapte.Octavian Berceanu, fostul comisar-șef al Gărzii de Mediu, a atras atenția că, pentru a susține în instanță acuzația de poluare a aerului, este necesar un sistem eficient de monitorizare în timp real a compușilor emisi în zonele suspectate. Conform acestuia, lipsa dotărilor tehnice face ca multe dintre aceste cazuri să nu ajungă să fie cercetate serios, mai ales în zonele industriale. De cealaltă parte, nici numărul de sesizări nu pare să crească semnificativ, din cauza lipsei de încredere în eficiența autorităților.Oana Neneciu, director executiv al ONG-ului de mediu Ecopolis, a adăugat că problema reală nu ține neapărat de lipsuri legislative, ci de disfuncționalități ale instituțiilor însărcinate cu monitorizarea și aplicarea legii. Ea a subliniat că intenția inițiatorilor este una corectă – aerul merită aceeași protecție legală precum apa sau solul. Totuși, în lipsa unor anchetatori specializați, a unei jurisprudențe solide și a unor autorități care să intervină prompt, schimbările legislative riscă să rămână doar pe hârtie.Cazuri similare se întâlnesc și în județul Bihor, unde anchetele pe teme de mediu bat pasul pe loc ani la rând, zădărnicind eforturile comisarilor de mediu, care de cele mai multe ori nu reușesc să obțină sancțiuni penale după ce semnalează faptele.Ce fapte se vor pedepsi penal?Potrivit modificărilor aduse OUG 92/2021, atunci când gravitatea faptelor sau amploarea daunelor asupra mediului nu pot fi considerate minore, se va aplica pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă, pentru următoarele situații:
eliminarea în locuri neautorizate ori depozitarea ilegală a deșeurilor transportate în baza Regulamentului (CE) 1013/2006;activități de colectare, transport, valorificare sau gestionare a deșeurilor (inclusiv de către intermediari sau comercianți) în afara prevederilor legale;abandonarea ori neasigurarea încărcăturilor de deșeuri în timpul transportului prin România;acceptarea deșeurilor aduse ilegal în țară de către operatorii de incineratoare sau gropi de gunoi, mai ales dacă acestea nu mai pot fi valorificate conform scopului declarat;incendierea oricărui fel de deșeu, material sau obiect;îngroparea neautorizată a deșeurilor;păstrarea ori eliminarea deșeurilor în afara spațiilor special amenajate;orice formă de aruncare, ascundere ori abandonare a deșeurilor.
Partajează acest conținut:
