Înalta Curte de Casație și Justiție, reunită în Secțiile Unite cu 102 judecători, a decis în unanimitate sesizarea Curții Constituționale privind noua lege a pensiilor magistraților, apreciind că actul normativ este neconstituțional atât prin modul de adoptare, cât și prin conținut. Instanța supremă arată că urgența invocată de Guvern nu a fost justificată, legea este neclară, discriminatorie față de magistrați și afectează grav independența justiției, anulând în practică pensia de serviciu pentru generațiile viitoare. De asemenea, ÎCCJ subliniază că soluțiile legislative reiau prevederi declarate anterior neconstituționale și contravin jurisprudenței CJUE, CEDO și CCR.
Postăm comunicatul de presă al ÎCCJ remis publicității azi, 5 decembrie:
” La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară,
În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,
Cu participarea unui număr de 102 judecători cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege,
Înalta Curte de Casație și Justiție în unanimitate a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește:
Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 114, art. 124 alin. (3), art. 133 alin. (1), și ale art. 147 alin. (4), precum și ale art. 148 alin. (2) și (4) prin faptul că:
- Discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- Încalcă brutal independența justiției;
- Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați;
- Încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO;
- Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale;
- Utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
Analiza a reliefat următoarele aspecte care fac soluția normativă supusă analizei incompatibilă cu rigorile Constituției:
Motivele de neconstituționalitate extrinseci:
I. Caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive:
-
- Invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul nefiind stabilirea modalităților de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.
- Invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată.
Motivele de neconstituționalitate intrinseci:
I. Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității consacrate de art. 1 alin (3) și (5) din Constituție.
-
- Legea utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul actului legislativ curent, creând neclaritate și imprevizibilitate.
- Legea afectează principiul securității juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală.
Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani.
II. Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional.
-
- La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați fiind propus unul mult inferior.
- Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net.
- Discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu.
III. Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
IV. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției.
V. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR.
Pentru informarea opiniei publice, textul sesizării se regăsește la următorul link.„
Partajează acest conținut:
