Guvernul condus de Ilie Bolojan a pus în dezbatere publică, prin Ministerul Dezvoltării, un amplu proiect legislativ ce marchează una dintre cele mai consistente intervenții asupra cadrului fiscal și administrativ din ultimii ani. Așa-numitul Pachet II de măsuri fiscal-bugetare aduce modificări substanțiale în impozitarea proprietăților și a mijloacelor de transport, introduce tehnologii moderne în verificarea conformității urbanistice, restructurează administrația publică și creionează noi mecanisme de creștere a veniturilor bugetelor locale.
Dincolo de complexitatea documentului, două direcții majore se conturează limpede: combaterea fermă a construcțiilor ilegale și optimizarea resurselor administrative, cu obiectivul declarat de a asigura echitatea fiscală și sustenabilitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale.
Unul dintre cele mai discutate puncte ale proiectului privește clădirile edificate fără autorizație sau cu autorizație expirată. Dacă în prezent sancțiunile erau mai degrabă administrative și de urbanism, noul pachet le transformă într-o problemă fiscală dură: impozitul anual va fi majorat cu 100% timp de cinci ani pentru aceste construcții, cu aplicare începând din anul următor constatării neregulii.
Regula vizează atât imobilele ridicate complet ilegal, cât și pe cele începute cu autorizație dar finalizate după expirarea acesteia, fără prelungire. Excepția notabilă o constituie clădirile edificate înainte de 1 august 2001, pentru care regimul juridic rămâne neschimbat.
Baza de calcul a impozitului nu va mai fi subiect de interpretare: pentru clădirile legale se vor folosi strict datele din documentația oficială – cererea de autorizare și proiectul tehnic –, iar pentru cele ilegale, suprafața efectiv construită va sta la baza evaluării.
Proprietarii vor avea obligația expresă de a declara toate clădirile, indiferent de statutul lor urbanistic. Nedeclararea va atrage majorări succesive ale impozitului cu 30% la fiecare șase luni de întârziere, o măsură menită să forțeze conformarea și să prevină „uitările” intenționate.
Pentru a identifica rapid construcțiile ilegale sau nedeclarate, autoritățile vor recurge la tehnologii moderne – drone, imagini satelitare și alte mijloace de supraveghere aeriană –, probele astfel obținute fiind admisibile în aplicarea sancțiunilor. Urbanismul și direcțiile fiscale vor coopera printr-un schimb automat de date, astfel încât să existe o imagine clară și actualizată a fondului construit.
Proiectul propune clarificări și simplificări și în ceea ce privește impozitarea mijloacelor de transport. Dacă un vehicul este cumpărat, înmatriculat și vândut în același an, impozitul se va plăti o singură dată, la momentul înstrăinării. Proprietarii care își scot vehiculele din circulație vor trebui să depună declarația de radiere în maximum 30 de zile, iar din anul următor nu vor mai datora impozit pentru acestea.
O noutate cu potențial impact major este legătura directă dintre dreptul de a conduce și achitarea obligațiilor fiscale locale. Reluarea permisului după suspendare va fi condiționată de plata tuturor datoriilor către bugetul local, inclusiv a amenzii contravenționale care a generat sancțiunea.
Pachetul legislativ depășește aria fiscală și intră adânc în reorganizarea administrației publice. Se prevede reducerea cu peste 6.000 a numărului de consilieri personali ai demnitarilor centrali și locali, ceea ce ar aduce o economie anuală estimată la peste 580 de milioane de lei.
Se introduce rotirea obligatorie a înalților funcționari publici din posturile sensibile, pentru a preveni politizarea excesivă și riscurile de integritate. În paralel, procedurile de descentralizare se simplifică, eliminând etape birocratice considerate inutile.
Instituțiile prefectului vor pierde 20% din numărul de posturi, iar poliția locală va fi redimensionată în funcție de populația reală a localităților, cu restricții pentru comunele foarte mici.
Pe lângă sancțiunile fiscale pentru clădirile ilegale, proiectul aduce o serie de mecanisme menite să sporească veniturile administrațiilor locale. Printre acestea se numără eliminarea unor facilități fiscale considerate nesustenabile, posibilitatea consiliilor locale de a stabili cote adiționale la impozitele locale, precum și publicarea listelor contribuabililor fără restanțe – o formă de recunoaștere publică menită să stimuleze conformarea voluntară.
Se înființează și Fondul de regenerare locală, alimentat cu până la 5% din veniturile încasate, destinat conservării patrimoniului cultural și arhitectural. În același timp, organele fiscale locale vor putea cesiona creanțele către executori sau firme specializate, accelerând recuperarea datoriilor.
Un capitol aparte este dedicat jocurilor de noroc, unde autoritățile locale primesc, în premieră, dreptul de a aproba sau respinge cererile de organizare pe teritoriul lor, în funcție de priorități, planuri de urbanism și considerente de ordine publică. Vor putea delimita zonele permise și impune taxe speciale, reflectând costurile sociale generate de aceste activități.
Începând cu 1 ianuarie 2026, anumite prestații sociale, precum indemnizația asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și venitul minim de incluziune, vor putea fi executate silit pentru acoperirea datoriilor fiscale locale. Măsura, prezentată ca o soluție pentru creșterea colectării, se va aplica cu respectarea limitelor legale de reținere și va înceta dacă beneficiarul își achită integral obligațiile.
În expunerea de motive, Guvernul subliniază că aceste măsuri urmăresc consolidarea autonomiei financiare a comunităților locale și respectarea angajamentelor asumate de România în materie de deficit bugetar. Accentul cade pe echitatea fiscală – ideea că toți proprietarii trebuie să contribuie corect la buget, nu doar cei care respectă voluntar legea.
Partajează acest conținut:
